Aproape 1800 de oameni au murit în Turcia și Siria în cutremurele de luni, 6 februarie 2023, și mulți alții au fost răniți. Iar bilanțul tragediei continuă să crească. Echipele de salvatori lucrează din greu pentru a-i salva pe cei rămași în viață printre dărâmături, dar se confruntă și cu temperaturi care au coborât mult sub punctul de îngheț. În unele locuri a și nins puternic.

Epicentrul primului cutremur, cu magnitudine de 7,4, a fost în provincia Kahramanmaras, nu departe de granița cu Siria, potrivit agenției turce de protecție civilă Afad. Un alt cutremur, de 6,6, a fost măsurat la scurt timp după aceea în provincia Gaziantep. Și tot în zonă a avut loc la amiază și al treilea seism major, cu magnitudine de 7,5.

Un puzzle dinamic

Turcia este una din regiunile lumii în care pământul se cutremură în mod frecvent. Scoarța terestră este un fel de puzzle - unul relativ dinamic, compus din multe piese. Există câteva plăci oceanice gigantice și altele mai mici, continentale. Răspunsul la întrebarea câte plăci tectonice, mari sau mici, există este încă în dezbaterea lumii științifice.

S-a căzut de acord, totuși, asupra unui lucru: aceste plăci se mișcă în mod constant câțiva centimetri în fiecare an. Fie se îndepărtează una de cealaltă, fie se freacă între ele sau uneori se împing reciproc. Astfel, continentul de deasupra se mișcă. Se numesc mișcări ale plăcilor tectonice.

„Întrebarea nu este dacă va veni un cutremur, ci când”

În octombrie 2020, un cutremur a zguduit Marea Egee, în largul provinciei Izmir, aproape de suprafața mării. Peste 100 de persoane au murit și alte peste 1.000 au fost rănite.

Turcia a fost mult timp de interes pentru seismologi. Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe (GFZ) din Potsdam a instalat dispozitive de măsurare în Turcia și a efectuat monitorizare seismică încă din anii 1980. Acestea arată că riscul de cutremur este foarte mare în întreaga regiune din jurul Mării Marmara, pe coasta căreia se află Istanbulul.

"Întrebarea nu este dacă va veni un cutremur, ci când și cât de puternic", spunea în 2019 Marco Bohnhoff, specializat la GFZ în regiunea seismică din care face parte Turcia. Concluzia o trăsese, împreună cu colegi de-ai lui, bazându-se pe frecvența cutremurelor puternice petrecute de-a lungul istoriei Istanbulului, pe deriva continentală de sub Marea Marmara, dar și pe faptul că, în imediata vecinătate a Istanbulului, se află o zonă de cutremure care a fost pentru mult timp suspect de liniștită.

„Se acumulează tensiuni care, în cele din urmă, depășesc rezistența rocilor și sunt eliberate brusc, în câteva secunde, de o deplasare a ambelor plăci tectonice cu câțiva metri", a explicat seismologul într-o dezbatere pe platforma de educație științifică ESKP (Earth System Knowledge Platform).

Materialele de construcții și subsolul clădirilor sunt esențiale

Cea mai bună protecție pentru clădiri, infrastructură și populația locală este ca, de la bun început, construcția să fie rezistentă la cutremure. Acest lucru este foarte scump. Întrebarea este ce este mai eficient: modernizarea sau construirea de la zero. Se estimează că, în timpul cutremurelor din regiunea de graniță turco-siriană de luni dimineață, s-ar fi prăbușit doar în Turcia peste 1.700 de clădiri.

Dar nu numai construcția, ci și solul pe care se construiește joacă un rol deloc de neglijat. Cu cât este mai puternic, cu atât mai bine. „Ideal este un fundament din granit. Altfel stau lucrurile dacă subsolul este format din sedimente drenate, cum ar fi nisip sau argilă", a precizat Bohnhoff. Pe teren moale, mișcările solului ar putea fi amplificate, uneori împreună cu efecte de așa-numită „lichefiere”. Seismologul german a comparat acest mecanism cu nisipul umed de pe o plajă: dacă apeși în mod repetat în același loc din nisip, apa se va colecta acolo iar subsolul va deveni instabil.

Nota redacției: Acest text a fost publicat inițial pe 2 noiembrie 2020 și a fost actualizat pe 6 februarie 2023 cu informații despre cutremurele de la granița turco-siriană.