Ultima oră: Polonia a cerut guvernului federal permisiunea de a livra Ucrainei tancuri de luptă Leopard de fabricație germană. „Fac apel la partea germană să se alăture coaliției de țări care sprijină Ucraina cu tancuri Leopard 2", a scris marți pe Twitter ministrul Apărării, Mariusz Blaszczak. El a avertizat că în joc este securitatea întregii Europe. Potrivit ”Bild”, cererea poloneză era deja înaintată marți (24 ianuarie 2023) guvernului german.

Varșovia face presiuni constante asupra aliaților săi în această chestiune. Săptămâna trecută, președintele Andrzej Duda a subliniat că Varșovia a decis să ofere Ucrainei 14 tancuri de luptă Leopard. Amintim că livrarea de tancuri fabricate în Germania de către alte state necesită aprobarea Berlinului, aspect stipulat în contractele de cumpărare a vehiculelor de luptă. 

///

Cancelarul Olaf Scholz nu s-a lăsat înduplecat în chestiunea livrării tancurilor de luptă către Ucraina, subliniind întotdeauna că guvernul german se ghidează în funcție de trei principii. Primul este sprijinirea Ucrainei cât mai mult posibil, apoi prevenirea unui conflict direct între NATO și Rusia și evitarea acțiunilor pe cont propriu. 

Deciziile vor fi luate doar "în strânsă consultare și coordonare cu prietenii și aliații noștri", a repetat Scholz în urmă cu câteva zile la Berlin. „Nu se va întâmpla ca în Germania declarațiile emoționale, opiniile exprimate în grabă sau nevoia unora de a spune ceva la fiecare zece minute să ducă la decizii pe repede înainte în chestiuni atât de serioase legate de război și pace și de securitatea țării noastre și a Europei”, a declarat Scholz. 

Cancelarului german, căruia nu îi place să dea explicații, este cunoscut ca fiind încăpățânat, greu de întors de pe drumul pe care apucă. Iată explicația purtătorului de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit: „Cei mai mulți dintre dumneavoastră îl cunoașteți pe cancelar și știți că este obișnuit cu presiunile, că nu se lasă împins în direcții care nu îi convin. El cântărește toate aspectele cu atenție și rezistă presiunilor. Vă amintiți, cu bucurie sau nu, că el nu vorbește fără să se gândească bine la ce are de transmis, indiferent cât de iute doriți să auziți anumite lucruri din gura lui“. Potrivit lui Hebestreit, guvernul federal nu a exclus furnizarea de tancuri Leopard. „Numai că nu a decis dacă o va face acum." 

Germania să conducă

În paralel cu discuția despre tancurile de luptă, la Berlin a fost prezentat un document de politică externă al Partidului Social-Democrat, care solicită ca Germania să își sume cu mai mult curaj un rol de lider în lume. "Vremuri schimbătoare pentru politica noastră externă. Răspunsuri social-democrate la o lume aflată în preschimbări“ este titlul documentului de 23 de pagini prezentat la Berlin de copreședintele social-democrat Lars Klingbeil. 

Pornind de la 24 februarie 2022, ziua în care Rusia a invadat Ucraina, și de la declarația cancelarului că acesta a fost un punct de cotitură, Klingbeil pune întrebarea: "Ce înseamnă acest punct de cotitură din perspectiva social-democrată? Cum definim relația noastră cu Rusia, cu China, cu SUA? Cum poate fi redefinită o Europă încrezătoare în sine și suverană și care este de fapt rolul Germaniei în această lume trecând prin schimbări atât de rapide?“

Leadership-ul nu are nimic de-a face cu tancurile

Vara trecută, Klingbeil avansa ideea "rolului de lider puternic" pentru Germania. Există o mare așteptare la adresa Republicii Federale, a cărei responsabilitate pe scena mondială a crescut și care trebuie asumată. „Documentul subliniază fără doar și poate că este timpul să renunțăm la unele rețineri din ultimele decenii și este nevoie să ne asumăm leadership-ul”. 

Klingbeil a subliniat că oricine crede că leadership-ul este echivalent cu livrarea de tancuri de luptă va fi dezamăgit. ”Ceea ce nu voi permite este ca oamenii să se cramponeze de chestiunea unei arme, adică pe un material de armament”. 

Rolul de lider se învață

Furnizarea de arme în zonele de război este ceva nou pentru Germania. De-a lungul deceniilor a existat "o înțelegere specific germană a contribuțiilor noastre”, iar aceasta era ”de obicei departe de ideea armelor”, subliniază Nicole Deitelhoff, cercetătoare în domeniul păcii și conflictelor. 

Germania a avut tendința de a conduce "de la mijloc sau de la capăt", cu alte cuvinte, întotdeauna "și-a găsit cumva locul undeva". Va fi, deci, nevoie de multă vreme până când Germania va transpune leadership-ul "în politica operațională și în planificarea strategică", a declarat Deitelhoff într-o emisiune la ARD. 

"Nimeni nu vrea ca noi să adoptăm comportamentul unei gorile“, a spus Sönke Neitzel, istoric militar și profesor de istorie militară, în cadrul aceleiași emisiuni. „Numai că Germaniei îi revine o responsabilitate și cred că putem avea un răspuns mai hotărât”. 

În umbra SUA

Comportamentul ezitant al cancelarului federal în ceea ce privește livrările de arme în Ucraina dă naștere inclusiv acuzațiilor că s-ar ascunde în spatele americanilor. Lars Klingbeil a dezavuat acest scenariu, argumentând cu opțiunile limitate ale Germaniei. "Suntem departe de a fi în situația în care ne putem lipsi de americani. Aceasta este o iluzie", a spus el la postul public de televiziune la finele săptămânii. 

Explicațiile lui Klingbeil țin mai ales de situația în care se găsește Bundeswehr. Unii experți militari avertizează că nu ar trebui transferate în Ucraina prea multe echipamente și muniție. Eva Högl, comisar federal pentru forțele armate, este convinsă că tancurile Leopard 2 ar ajuta "cu siguranță Ucraina în mod decisiv". Cu toate acestea, mai întâi trebuie stabilit dacă armata federală se poate lipsi de ele, a explicat politiciana social-democrată. Pentru Bundeswehr, aceasta înseamnă o sarcină majoră, dat fiind că nu dispune ea însăși de suficient material pentru a fi înarmată pentru propriile misiuni, nici în apărarea Alianței, nici în gestionarea crizelor internaționale”. 

Cursul prudent al lui Olaf Scholz se bucură de un sprijin larg în tabăra social-democrată. SPD îl susține deplin pe cancelar și linia sa, a reiterat Lars Klingbeil cu prilejul prezentării documentului de politică externă și de securitate la Berlin.

În document, asumarea inițiativei nu este definită ca o acțiune solitară, adică ”de a trece peste ceilalți. Pentru noi aceasta înseamnă un stil de conducere bazat pe cooperare“.

Cancelaria și sediul central al SPD conduc împreună

Ceea ce spune Klingbeil nu se aplică doar aranjamentelor politice internaționale. Cancelaria și sediul central al SPD colaborează strâns, orice decizie a cancelarului federal fiind analizată și la sediul partidului. Scholz se coordonează în mod constant cu liderii SPD, Lars Klingbeil și Saskia Esken.

Un factor puternic de decizie este grupul parlamentar social-democrat din Bundestag, condus de Rolf Mützenich. În timp ce Esken și Mützenich tind să aparțină aripii de stânga a partidului, Klingbeil și Scholz fac parte din tabăra de dreapta - în sensul că nu sunt dogmatici, ci realiști și pragmatici. 

Îndepărtarea de Rusia

Aripa de stânga a fost întotdeauna influentă în cadrul partidului, fiind reprezentată în mod tradițional de social-democrații militând pentru pace. Bunele relații cu Rusia au fost un lucru firesc pentru ei până la 24 februarie 2022, ordinea de pace europeană fără Rusia fiind de neimaginat.

"Schimbarea prin apropiere" și, mai târziu, "schimbarea prin comerț" au fost principiile călăuzitoare ale social-democraților germani, care au plecat de la premisa că Rusia ar putea fi integrată și chiar influențată și schimbată prin menținerea unor relații bune. O greșeală, după cum a recunoscut el (printre primii social-democrați) în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Recent, liderul grupului parlamentar social-democrat a respins vehement criticile la adresa cancelarului Scholz: "Doamna Strack-Zimmermann (politiciană liberală care solicită livrarea tancurilor Leopard, n.r) și alții ne îndeamnă la un conflict militar. Aceiași oameni care astăzi cer să dăm tancuri grele de luptă vor striga mâine pentru avioane sau trupe", a spus Mützenich sâmbăta trecută. 
 
"Pe timp de război în Europa, nu trebuie să duci o politică de indignare, ci să acționezi cu rațiune și claritate”, a clarificat el.

Diplomație în loc de arme 

Însă adepții social-democrați ai unei linii politice anti-militariste, orientate spre inițiative de pace, sunt încă puternici în partid. În 2021, după alegerile pentru Bundestag, mulți tineri socialiști s-au alăturat grupului parlamentar al SPD, susținându-l pe Rolf Mützenich.

Scholz știe acest lucru, la fel ca și Klingbeil, care va trebui să ducă o muncă de convingere asiduă pentru a-i fi acceptată schimbarea de macaz în politica externă. Or, acest lucru necesită timp, motiv pentru care noua strategie privind politica externă și de securitate va fi votată abia la sfârșitul anului, cu prilejul unui congres SPD. 

Scholz trebuie să dea dovadă de considerație față de partid

În cazul lui Scholz mai este vorba și de altceva. Actualul cancelar a vrut să devină liderul SPD în 2019, când nu a întrunit votul majoritar al membrilor de partid. Scholz este un veteran social-democrat și își cunoaște partidul; face politică de zeci de ani și a fost martor la multe lupte interne în partid. Răsturnarea președinților sau a greilor din partid a fost la ordinea zilei în SPD timp de decenii. Conflictele au izbucnit întotdeauna când liderii au urmărit priorități respinse de aripa de stânga ori de eșaloanele inferioare înclinate spre stânga.

Olaf Scholz nu a făcut niciodată parte dintre funcționarii populari și a obținut întotdeauna rezultate slabe la voturile pentru funcțiile din partid. Însă reușitele sale ca șef al guvernului din Hamburg și victoria sa în alegerile pentru Bundestag i-au adus respect. Totuși, aceasta nu înseamnă că poate reprezenta și pune în aplicare o linie politică care merge împotriva curentului dictat de partid.

Care este părerea cetățenilor?

Scholz acționează desigur și în virtutea unor rațiuni electorale. ”Cei mai mulți cetățeni susțin poziția prudentă, bine cântărită a guvernului federal. Știu că guvernul federal pe care îl conduc are sprijinul marii majorități a cetățenilor”, a spus el. 

Întrebați recent de institutul infratest-dimap despre livrarea de tancuri de luptă, 46% dintre germani s-au declarat pentru și 43% împotrivă. În rândul susținătorilor conservatori, 66% sunt pentru și 29% sunt împotrivă. O majoritate se regăsește și în rândul susținătorilor Verzilor, cu 61 vs 21 la sută. În rândul simpatizanților social-democrați însă, rezultatul este de 49-40, iar în rândul liberal-democraților de 48-48 de procente. Este limpede, prin urmare, că Scholz ține cont în mod primordial de alegătorii săi.