1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

De ce forțează Rusia limitele la Marea Neagră

15 martie 2023

Ce urmărește Rusia prin incidentul provocat împotriva dronei americane? Să-și arate supremația la Marea Neagră? Să provoace un casus belli? Să forțeze negocieri cu SUA?

O dronă de tip MQ9 Reaper (imagine din noiembrie 2022, Moreno Valley, California)
O dronă de tip MQ9 Reaper (imagine din noiembrie 2022, Moreno Valley, California) Imagine: Dylan Stewart/Image of Sport/Newscom/picture alliance

Incidentul care a dus la prăbușirea dronei americane, după ce un avion militar rus ar fi agățat-o intenționat, pare să fi fost discutat îndelung pe linia roșie directă Moscova-Washington. Chiar și așa, cele două părți au variante diferite ale întâmplării. Totul dă de înțeles că Rusia forțează limitele, iar Marea Neagră devine mai fierbinte ca oricând de la al Doilea Război Mondial încoace. 

Drona americană MQ-9 se afla în dimineața zilei de 14 martie deasupra apelor internaționale din Marea Neagră, undeva între Sevastopol și Sinop, într-o misiune „de rutină”, atunci când a fost „interceptată și lovită de un avion rusesc”, „ceea ce a dus la prăbușirea și pierderea completă” a acesteia, potrivit comandantului Forţelor Aeriene ale SUA din Europa, generalul James B. Hecker. Înainte de incident, două avioane militare Su-27 trimise de Rusia au zburat în jurul dronei circa 30-40 de minute sub pretextul invocat de ministerul Apărării de la Moscova că drona americană s-ar fi îndreptat către frontiera rusească, referindu-se la apele teritoriale ale Crimeei anexate în 2014.

Secretarul de presă al Pentagonului, generalul Pat Ryder, a refuzat să precizeze dacă drona era sau nu înarmată, dar a subliniat că „Rusia nu are drona”, care finalmente ar fi fost prăbușită intenționat de americani pentru a nu intra în posesia Moscovei interesată să-i afle secretele. MQ-9 Reaper este o aeronavă teleghidată proiectată pentru misiuni de supraveghere și recunoaștere, dar și pentru operațiuni de identificare și neutralizare a unor ținte. Un astfel de aparat  sofisticat a fost folosit pentru asasinarea celebrului general iranian Qassem Soleimani lângă Bagdad.

Comandantul Forțelor Aeriene Americane din Europa consideră că acțiunea rușilor a fost „nesigură şi neprofesionistă” și „aproape că a provocat prăbuşirea ambelor aeronave rusești” implicate. De la Moscova, Ministerul rus al Apărării a declarat că avioanele sale de luptă nu au intrat în contact cu drona americană MQ-9 Reaper, care din cauza „manevrelor bruște” ar fi început „un zbor necontrolat, a pierdut altitudine şi a lovit suprafaţa apei”: „Avioanele ruseşti de luptă nu şi-au folosit armamentul de la bord, nu au intrat în contact cu aeronava fără pilot şi s-au întors în siguranţă la aerodromul lor de bază”.

EUROPEO: Teama de agresiunea rusă

16:28

This browser does not support the video element.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina este primul incident militar care implică în mod direct SUA și Rusia, deși au mai existat șicane agresive atât în Marea Neagră, cât și în zona baltică. Ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, considerat un bull-terrier al diplomației moscovite, a dat de înțeles după ce a fost convocat la Departamentul de Stat că Federația Rusă nu vrea o confruntare cu Statele Unite. Totuși nu a ezitat să-i acuze pe americani: „considerăm acest incident ca pe o provocare”, fiindcă „aeronavele americane nu au nicio treabă să se afle în apropierea graniței ruse”. Aceste declarații lipsite de orice subtilitate sugerează o amenințare necamuflată prin care Aliații sunt sfătuiți să stea departe de ceea ce Rusia consideră că e spațiul ei vital, fiindcă altfel vor exista și alte incidente. Trimisul Moscovei la Washington propune și soluții conexe „de cooperare reciprocă”, insistând că până acum diplomația americană a refuzat astfel de abordări, preferând doar să „protesteze” față de acțiunile Federației Ruse. 

Americanii nu intră, însă, în logica filosofiei agresorului, iar purtătorul de cuvânt al Consiliului Națtional de Securitate a răspuns ferm: „Dacă mesajul este că vor să ne împiedice sau să ne descurajeze să zburăm și să operam în spațiul aerian internațional, deasupra Mării Negre, atunci acel mesaj va eșua, pentru că așa ceva nu se va întâmpla”. Statele Unite își vor continua strategia defensivă la frontierele estice ale NATO, sperând în același timp că nu va exista o escaladare în regiune.

În jurul Mării Negre, însă, instabilitatea este în creștere, nu doar pentru că Rusia vrea să demonstreze că este încă o putere militară de neoprit și că poate încă să controleze prin destabilizare fostele sale republici din zona pontică, Georgia, Armenia, R. Moldova, ci și fiindcă Turcia își continuă balansul. Dependentă de gazul rusesc și de asistența pe care i-o oferă Moscova pentru construirea centralelor nucleare, Ankara rămâne dependentă de Rusia, dar în același timp vinde Ucrainei drone, rachete și artilerie de mare precizie și se bate cu rușii pentru influență în Asia Centrală și în Orientul Mijlociu. Președintele Erdogan, aflat în plină campanie electorală, la limită să piardă alegerile pe fondul căderii economice și a inflației galopante, încearcă să-și demonstreze abilitățile jucând în același timp și cu Rusia și cu Occidentul, dar cu niciuna dintre părți până la capăt. 

Marea Neagră a redevenit o zonă dură de confruntare, în care Turcia ar prefera fără să se implice să vadă cum Rusia își pierde influența, în care Ucraina încearcă să-și recupereze Crimeea, iar Occidentul să restabilească dreptul internațional. Jocul de putere este pe muchie de cuțit, fiindcă orice incident militar scăpat de sub control se poate transforma într-un casus belli

Treceți peste secțiunea următoare Explorează oferta noastră