Virginia Oțel lucrează într-o poziție de conducere într-o bancă internațională din București și face voluntariat de mai mulți pentru Professional Women’s Network (PWN) România. 

Printre proiectele pentru care a lucrat se numără și „Women on Boards Academy”, continuat, pentru cele care au participat la acest program educațional, cu cel de mentorat, programe la care au participat ca lectori si mentori pro bono atât femei, cât și bărbați.

DW: Ar merge economia românească mai bine dacă mai multe femei s-ar afla în guvern, dacă mai multe femei ar conduce afaceri sau s-ar îndrepta spre administrația publică?

Virginia Oțel: Da, participarea femeilor la conducerea societății în general și la conducerea societăților comerciale, în special, ar duce la mai multă bunăstare. Există chiar studii care demonstrează că o mai mare participare a femeilor în antreprenoriat sau în funcțiile executive ale unor companii și în consiliile de administrație ale acestora duc la o creștere economică. Au fost de asemenea studii făcute de McKinsey & Company, Catalyst și Boston Consulting Group care au demonstrat că o participare mai mare a femeilor în consiliile de administrație ale firmelor are un efect evident asupra profitabilitatii. Indicatorii financiari pentru companiile care au decis să aibă o reprezentare mai mare a femeilor in consilii de administrație sau supraveghere sunt mult mai mari în aceeași industrie față de firmele care nu au femei. Managementul riscului e mai bine făcut acolo unde femeile sunt lăsate să participe la conducerea companiilor, în plus diversitatea de gen, dar nu numai, ajută la o mai buna luare a deciziilor, reducând acel fenomen de „group thinking” și favorizând inovația. Apoi, participarea femeilor în conducerea firmelor e importantă și pentru că mai mult de 70% din deciziile de cumpărare la nivel global sunt luate de femei. Oglindirea acestui obicei de consum la vârful companiilor are clar un efect pozitiv. Companiile pot avea, în cele din urmă, o mai bună reputație atunci când au mai multe femei în conducere, fiindcă se conformează unor așteptări sociale. Suntem deja în faza în care, la nivel european, încurajarea femeilor să-și asume mai multe răspunderi se intersectează cu încurajarea companiilor să aducă mai multe femei în poziții de top.

DW: Dacă se știe din studii și exemple că o companie merge mai bine când are femei în conducerea ei, că un guvern poate funcționa mai eficient când sunt mai multe femei miniștri, de ce credeți că lucrurile se mișcă atât de lent și totul pare mai complicat decât e? Nu sunt destule femei calificate să intre în competiții de înalt nivel?

Virginia Oțel: Aceste lucruri nu sunt, poate, atât de bine cunoscute. Dar sunt multe femei competente profesional și managerial în România, care pot prelua atât funcții executive de top, dar și roluri de administratori neexecutivi, independenți în marile companii, inclusiv în cele listate.

DW: Există o opoziție a bărbaților?

Virginia Oțel: Dacă ne uităm la statistici, în toată UE există acest decalaj de poziții între bărbați și femei. Deși în ultima perioadă a existat o creștere a numărului de femeiîn consiliile de administrație ale marilor companiilor listate la bursă iar acest nivel era de 29,5% în 2020, cel mai mare nivel de când se fac aceste măsurători în UE, în continuare, 7 din 10 membri ai acestor consilii de conducere sunt bărbați. Există mai multe cauze care fac ca lucrurile să fie așa, dar partea bună e că se vede progresul: e vorba despre statele membre unde au existat acțiuni legislative. În țările unde există cote de gen pentru participarea femeilor în consiliile de administrație ale companiilor listate la bursă, de pildă Belgia, Italia și Suedia, aceste țări au atins un nivel de participare a femeilor în structurile de conducere ale firmelor de 38%. Sunt urmate de Olanda, Germania, Finlanda, Danemarca și Austria. Dar pe primul loc se află Franța cu 45%. În alte state există așa-numitele „soft measures” prin care companiilor li se recomandă să-și asume astfel de măsuri - chiar și în aceste state, nivelul de reprezentare ajunge la 24,3%. În țările fără niciun fel de cote sau măsuri de încurajare a femeilor, reprezentarea acestora în conducerile companiilor e doar de 18%. Merită spus că, din 2012, Comisia Europeană a acționat în acest sens, fiindcă și-a dat seama că fără astfel de măsuri schimbările au loc prea lent. A durat însă 10 ani până când această directivă să fie adoptată. S-a întâmplat abia anul trecut și, potrivit prevederilor ei, procedurile de recrutare trebuie să fie transparente și cel puțin 40% din funcțiile de conducere neexecutive sau 33% din toate posturile de membri în consiliile de administrație trebuie să fie ocupate de femei până la sfârșitul lunii iunie 2026. Sperăm că aplicarea acestei directive în țările membre ale UE să producă rezultatele scontate.

DW: Cum stă România? Credeți că există o legătură directă între proporția reprezentării femeilor în politică și cea din afaceri?

Virginia Oțel: Reprezentarea femeilor în afaceri este mult mai semnificativă. Dacă ne uităm la femei antreprenori, la cele care ocupă funcții de top management sau care conduc departamente ale unei companii din România, vedem că în această zonă femeile sunt bine reprezentate. Există decalaje mari la nivelul reprezentării femeilorîn consiliile de administrație ale companiilor listate la bursă. Acolo se poate face o monitorizare exactă. Aici se aseamănă cu situația reprezentării femeilor în politică, pentru că sunt 18% femei în Parlamentul României, avem doar două doamne ministru și sunt cam 20% femei alese în consiliile locale și județene. Pe de altă parte, Professional Women’s Network Romania împreună cu Deloitte România au făcut recent un studiu din care a rezultat că 28% din structurile de conducere executive ale companiilor listate la bursă, deci în poziții de director general, director general adjunct etc, sunt ocupate de femei. Participarea în structurile executive este mai mare decât cea din consiliile de administrație sau supraveghere. Este un lucru bun, fiindcă din această bază largă de profesioniste vor putea fi selectate cele capabile să ajungă în consiliile de administrație ale marilor companii. 

DW: Dacă ar fi să vorbim despre cadrul legal, care ar fi primele trei priorități necesare în sprijinul femeilor din România angrenate în domeniile antreprenorial, financiar, economic în general?

Virginia Oțel: În primul rând aplicarea Directivei Comisiei Europene de mărire a numărului de femei din consiliile de administrație ale companiilor. În al doilea rând, e nevoie de un pachet de măsuri prin care să se încurajeze antreprenoriatul feminin. Nu în ultimul rând, e nevoie de un proiect mai consistent legat de integrarea femeilor în piața muncii. Șomajul în rândul femeilor sau neparticiparea lor activă pe piața muncii sunt adesea mai mari decât în rândul bărbaților.

DW: Pentru Dvs., care ați ajuns numărul doi într-o instituție financiară, ce a fost cel mai complicat în acest urcuș în carieră?

Virginia Oțel: Am terminat facultatea înainte de 1989, pe urmă m-am întors din nou la școală, am aplicat pentru burse, am câștigat burse în anii 1990 și am avut mai multe stagii la universități mari din Vest. Am avut șansa unor directori generali foarte deschiși, care au încurajat femeile, mi-a plăcut mult ce am făcut, am adus mereu valoare adăugată. A fost poate mai greu când am trecut dintr-un domeniu în altul, în anii 90 am lucrat pentru un fond de investiții, Fondul Româno-American de Investiții, și mi s-a propus să preiau o funcție de director general pe piața de capital, o industrie pe care nu o cunoșteam foarte bine. A fost o provocare și când am trecut de pe piața de capital în mediul bancar. A trebuit să învăț tot timpul, să mă adaptez și să am performanțe.

DW: E o constantă în domeniul financiar-bancar această modalitate de promovare a femeilor sau Dvs. sunteți o excepție? 

Virginia Oțel: Cred că da, fiindcă sunt foarte mult femei în acest domeniu care se află în poziții executive.

DW: Sunt mai bune decât bărbații?

Virginia Oțel: Mi-este greu să spun acest lucru, fiindcă totul depinde de la un om la altul, dar leadershipul feminin este in ascensiune.

DW: Credeți că e posibilă impunerea cotelor de gen și în România? Există o mare rezistență în mediul politic, în cel administrativ și probabil și în zona economică?

Virginia Oțel: Am speranța că mai ales Directiva Comisiei Europene ar putea să se aplice, cred de asemenea că, dacă vorbim mai mult despre acest subiect, lucrurile se vor schimba. Dincolo de echitate, fiindcă, da, femeile sunt mai mult de jumătate din populație, mai mult de jumătate din absolvenții de facultate, există și adevărul demonstrat că femeile pot contribui la creșterea economică a companiilor și a societății în special. Noi în Professional Women’s Network avem o tactică de implicare a bărbaților în susținerea femeilor și a misiunii noastre de a avea conduceri echilibrate în companii, dar și în societate în general. Aceste teme trebuie discutate mai mult, cu voce mai tare. Există, pe de altă parte, o concepție eronată în privința cotei de gen, fiindcă foarte multă lume se gândește probabil că aceste cote nu ar însemna, așa cum am zis mai devreme, transparență și meritocrație, ci doar numirea unor femei în poziții de conducere, dar fără merite și transparență. E necesară o campanie de informare și educare a ceea ce înseamnă beneficiile participării femeilor în funcții de conducere, atât executivă, cât și neexecutivă.