1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

De ce muncesc atât de puţini ucraineni în Germania?

21 februarie 2024

Mai bine de un milion de ucraineni s-au refugiat în Germania din calea războiului. Dar puţini dintre ei muncesc. Doar pentru că pot trăi din ajutorul social generos oferit de statul german sau mai există şi alte motive?

Târg de muncă la Berlin pentru refugiaţi ucraineni
Târg de muncă pentru refugiaţii de război ucraineni la BerlinImagine: Christoph Soeder/dpa/picture alliance

Pentru Michael Kretschmer, premierul landului federal Saxonia, situaţia este clară: "Când spunem că Germania este o ţară de imigraţie, atunci ucrainenii sunt, de exemplu, cei care pot fi cel mai uşor integraţi pe piaţa muncii", a declarat politicianul creştin-democrat la mijlocul lunii februarie. "Dar numai 20 la sută din ei muncesc, fiindcă nu trebuie să facă asta", a adăugat el.

Şi în alte partide există voci care spun acelaşi lucru. Pentru ucraineni s-au asigurat în Germania condiţii "prea drăguţe", a declarat social-democratul Matthias Jendricke, şef al administraţiei locale din Nordhausen, landul federal Turingia. În aceste condiţii, "canapeaua din sufragerie este mai comodă decât cursul de învăţare a limbii germane", consideră el.

Ajutoare sociale în valoare de 5,5 miliarde de euro

Refugiaţii de război din Ucraina au în Germania dreptul la ajutor social, aşa-numitul "Bürgergeld", destinat celor fără loc de muncă. Persoanele care trăiesc singure primesc 563 de euro lunar, în cazul perechilor este vorba de 506 euro pe persoană. Pentru copii se plătesc în funcţie de vârstă între 357 şi 471 de euro lunar. În plus, statul german le plăteşte tuturor asigurarea de sănătate, preia costurile locuinţei, adică chiria şi costul încălzirii, şi le dă bani pentru amenajarea locuinţei şi pentru rechizite şcolare.

München, august 2023: refugiaţi ucraineni au mulţumit Germaniei pentru ajutorul acordat Imagine: Sachelle Babbar/ZUMA/picture alliance

Preşedintele formaţiunii liberale FDP, Christian Lindner, care ocupă şi funcţia de ministru de Finanţe, se aşteaptă ca de la bugetul pe 2024 ajutoarele sociale acordate refugiaţilor ucraineni în Germania să coste între 5,5 şi şase miliarde de euro.

Alte ţări nu acordă sprijin atât de consistent

Potrivit Comisariatului ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), la mijlocul lunii februarie în întreaga Europă erau înregistraţi mai bine de şase milioane de refugiaţi de război din Ucraina. Cei mai mulţi în Germania (1,13 milioane), pe locurile următoare clasându-se Polonia (956.000), Cehia (381.000), Marea Britanie (253.000), Spania (192.000), Italia (168.000) şi Olanda (149.000).

Polonia plăteşte un sprijin doar în primele trei luni de la sosirea în ţară, după care refugiaţii de război din Ucraina trebuie să se descurce, în linii mari, pe cont propriu. În Cehia, după cinci luni, nu li se mai acordă decât 130 de euro lunar. În Marea Britanie ei primesc un ajutor şi mai redus din partea statului.

Tensiuni între vecini

03:08

This browser does not support the video element.

În Polonia încasările la buget sunt mai mari decât ajutoarele acordate

În Polonia şi Cehia muncesc aproximativ două treimi din refugiaţii ucraineni, în Marea Britanie mai bine de jumătate. În Germania nu lucrează decât fiecare al cincilea. Procentajele figurează într-un studiu realizat de sociologul Dietrich Thränhardt în noiembrie 2023, la cererea Fundaţiei Friedrich Ebert, apropiată de formaţiunea laburistă SPD, principalul partid din prezenta coaliţie de guvernare de la Berlin. Dar situaţia nu este generată numai de ajutoarele sociale, spune el. Fiindcă şi în Danemarca, unde 78 la sută din refugiaţii ucraineni muncesc, şi în Suedia şi Olanda, unde mai bine de 50 la sută din ei fac acelaşi lucru, statul le acordă pe durată ajutor financiar.

Munca este prioritară

Studiul în cauză arată că foarte mulţi refugiaţi ucraineni lucrează în ţările în care există un acces facil pe piaţa muncii. În Polonia şi Cehia, dar şi în Danemarca, Olanda şi Irlanda există proceduri digitale simple, care acoperă prin aceeaşi înregistrare toate chestiunile de ordin juridic şi cele privind statutul social. În Olanda s-a apelat la firme de intermediere care să identifice cât mai rapid locurile de muncă existente. În Italia şi Slovacia medicii şi personalul de îngrijire din Ucraina pot fi angajaţi pe loc, fără alte formalităţi.

Din pricina lipsei de personal din spitalele italiene, ucrainenii cu pregătire pot lucra pe locImagine: Matteo Nardone/Pacific Press Agency/imago images

În schimb Germania, Austria şi Elveţia, deci ţările de limbă germană, s-au orientat în funcţie de sistemul de azil, preluând multe limitări şi bariere care obstrucţionează accesul. Proceduri complicate, prin care trebuie verificate şi echivalate calificările profesionale, diplomele universitare şi tezele de doctorat, fac ca diversele instituţii însărcinate cu acestea să fie suprasolicitate, astfel că totul durează un timp îndelungat.

Întâi limba şi apoi munca

În Germania se pune mare preţ pe învăţarea limbii, fiindcă stăpânirea limbii este importantă pentru cei care vor să obţină un loc de muncă mai bun. Mulţi dintre refugiaţii de război ucraineni au calificare bună, aproape 50 la sută din ei au o diplomă universitară. Astfel, ei ar putea compensa măcar parţial lipsa de personal calificat din Germania.

În ţările în care mulţi refugiaţi de război muncesc, ei fac cel mai adesea munci modeste, prost plătite, mai arată sociologul Thränhardt. "Nicio ţară europeană nu a reuşit până acum să folosească înalta calificare a ucrainenilor". Ei lucrează în meserii prost plătite, în hoteluri şi restaurante, prestează serviciii simple, în agricultură etc. În Olanda şi Polonia există de asemenea cazuri dovedite de exploatare sexuală şi criminală, de exploatare şi neplata salariilor cuvenite.

Germana este o limbă grea

Potrivit Agenţiei Federale pentru Muncă din Germania, în ianuarie 2024 erau înregistraţi ca participanţi la cursul de limbă şi integrare 124.000 de refugiaţi ucraineni. Trei sferturi dintre ei le vor absolvi în următoarea jumătate de an. Ţinând cont de asta, OECD a estimat în toamna anului trecut că numărul refugiaţilor ucraineni care vor munci în Germania va creşte într-un interval de timp previzibil. Totuşi, dintr-un raport al Curţii de Conturi reiese că, până acum, aproximativ jumătate din totalul refugiaţilor ucraineni care au dat testul de limbă germană au eşuat, nereuşind să treacă examenul. În plus, fiecare al şaptelea a renunţat la cursul de limbă înainte de a participa la testare.

Învăţarea limbii germane nu este tocmai facilăImagine: Sven Hoppe/dpa/picture alliance

Pe viitor ei vor avea şi posibilitatea să înveţe germană la locul de muncă. Aceasta este parte a unui program guvernamental intitulat "Job-Turbo", decis ca reacţie la procentajul redus de refugiaţi ucraineni care muncesc. Cursuri de probă au fost deja realizate în colaborare cu întreprinderile interesate. Primele oferte propriu-zise vor debuta la sfârşitul lunii martie 2024.

Nu există locuri suficiente în şcoli şi grădiniţe

Dacă se face comparaţie între Germania şi alte ţări europene se constată o altă particularitate care le împiedică mai ales pe femei să-şi caute un loc de muncă. La nivelul întregii ţări lipsesc aproximativ 350.000 de locuri în şcoli şi grădiniţe. 65 la sută din refugiaţii de război adulţi sunt femei. Ele au venit în Germania însoţite de aproximativ 350.000 de copii şi adolescenţi, pe care cel mai adesea îi cresc singure.

Dacă nu au cui să lase copiii în grijă, ele nu pot să meargă la lucru. Altele nu pot să facă asta fiindcă au rude în îngrijire. Dacă acestora li se adaugă cei care frecventează cursurile de limbă, nu mai rămân mulţi care ar putea într-adevăr să muncească. În ianuarie 2024, la oficiul de plasare a forţei de muncă din Germania erau înregistraţi aproximativ 519.000 de ucraineni apţi de muncă, dar numai 206.000 aveau statutul de şomeri. La sfârşitul anului trecut 214.000 aveau un job.

Ce va fi începând din 2025?

Sociologul Dietrich Thränhardt consideră că slaba integrare a ucrainenilor pe piaţa muncii este un fenomen îngrijorător nu doar din pricina puterii de muncă irosite. Munca este un factor-cheie pentru integrare socială, şi din perspectiva momentului în care termenul de primire a lor provizorie în UE se va încheia. "Dacă ar fi ancoraţi în câmpul muncii ar avea şansa să aleagă între a rămâne sau a se întoarce în ţara lor. Fără muncă ar putea ajunge într-o situaţie precară sau ar deveni în masă solicitanţi de azil".

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.

Sabine Kinkartz Sabine Kinkartz, reporter DW la Berlin, scrie despre politică și economie.
Treceți peste secțiunea următoare Explorează oferta noastră

Explorează oferta noastră