Președintele american Joe Biden s-a adresat luni națiunii pentru a spune ce crede el despre evoluțiile îngrijorătoare din Afganistan, unde talibanii au preluat rapid controlul asupra țării.

Biden a încercat să justifice decizia sa de a retrage trupele americane din Afganistan și a dat vina pe conducerea statului afgan, care nu a opus rezistență talibanilor în ultimele săptămâni.

"Adevărul este că lucrurile au evoluat mult mai rapid decât am anticipat noi. Ce s-a întâmplat? Liderii politici ai Afganistanului au cedat și au fugit din țară. Armata afgană a renunțat și ea, uneori chiar fără luptă", a arătat Biden.

"Trupele americane nu pot și nici nu ar trebui să lupte și să moară într-un război pe care forțele afgane nu sunt dispuse să îl poarte ele însele", a adăugat șeful de la Casa Albă.

Totuși, este stupefiant pentru mulți observatori faptul că armata afgană, antrenată și dotată de SUA timp de două decenii, s-a predat atât de rapid talibanilor.

În ceea ce privește efectivele, talibanii au aproximativ 80.000 de luptători, față de cei peste 300.000 de soldați din trupele fostului guvern afgan. Cu toate acestea, gruparea militantă a ocupat țara în doar câteva săptămâni.

Acest eșec ar putea avea următoarele cauze:

Fără sprijin aerian de la NATO 

Atacurile aeriene au fost un factor crucial în operațiunile împotriva talibanilor din ultimii 20 de ani. În timp ce forțele afgane desfășurau misiuni la sol, ele beneficiau mereu de suportul aerian oferit de NATO și SUA. După retragerea NATO, forțele afgane au rămas fără un element-cheie pe câmpul de luptă împotriva luptătorilor talibani.

Mohammad Shafiq Hamdam, un expert în securitate din Kabul, a declarat pentru DW că forțele de securitate afgane erau dependente financiar și militar de SUA și au fost lăsate expuse și vulnerabile de retragerea americană.

"Înțelegerea SUA-talibani din Doha de anul trecut și retragerea necondiționată a trupelor NATO din Afganistan anul acesta au ridicat moralul talibanilor", a spus pentru DW Attiqullah Amarkhail, un alt expert în securitate din Kabul.

Fără sprijinul american și al NATO pentru trupele guvernamentale afgane, liderii talibani au știut că pot răsturna guvernul din Kabul, a adăugat el.

Armata afgană a fost demoralizată de retragerea SUA

Să nu uităm însă că Washingtonul a cheltuit 83 de miliarde de dolari (70 de miliarde de euro) pentru a antrena și dota armata afgană. Prin urmare, cel puțin pe hârtie, trupele locale ar fi trebuit să fie destul de puternice pentru a face față talibanilor.

Analiștii cred că demoralizarea și corupția ar fi fost două motive importante pentru colapsul armatei afgane.

Mulți afgani au considerat acordul dintre SUA și talibani din 2020 de la Doha, orchestrat de administrația fostului președinte Donald Trump, drept un semnal că Washingtonul nu mai este interesat de Afganistan, lucru care i-ar fi demoralizat pe soldații afgani.

Când Joe Biden l-a înlocuit pe Trump la Casa Albă în ianuarie, responsabilii afgani au sperat că noul lider american le va da ceva mai mult spațiu de manevră.

Totuși, în aprilie 2021, Biden a pus în aplicare planul lui Trump de retragere necondiționată a tuturor trupelor americane din Afganistan, iar aliații din NATO au urmat și ei imediat acest exemplu.

Este clar acum că administrația afgană nu era pregătită pentru o retragere atât de rapidă. Contextul a fost de asemenea nefavorabil: talibanii nu au fost de acord cu încetarea focului în întreaga țară, iar negocierile intra-afgane nu au avansat.

Potrivit unui raport al Consiliului American pentru Relații Externe, armata afgană "nu a fost capabilă să aprovizioneze cu provizii vitale precum hrană și muniție posturi militare îndepărtate din diverse regiuni ale țării."

"Înțelegând ce se petrece, majoritatea soldaților afgani au ales să încheie înțelegeri cu talibanii, să se predea sau să fugă pur și simplu, mai degrabă decât să-și riște viețile pentru o cauză lipsită de speranță", se arată în raport.

Potrivit documentului, "anumite unități militare afgane, mai ales comandourile de elită, au luptat din greu până aproape de sfârșit."

Corupția din interiorul armatei

ONG-urile și grupurile de cercetare au relatat adesea despre corupția generalizată a guvernului lui Ashraf Ghani.

Potrivit proiectului Afghanistan Papers, al publicației The Washington Post, din cei 352.000 de soldați și polițiști din cadrul forțelor afgane de securitate, doar 254.000 au putut fi confirmați de fostul guvern.

Comandanții au creat practic "soldați fantomă" pentru a-și spori încasările salariale și, mai mult, nu i-au plătit cum ar fi trebuit pe soldații adevărați și nici nu au livrat proviziile necesare, a relatat ziarul american.

Observatorul ajutoarelor financiare americane din Afganistan critică "cheltuielile nesăbuite" ale americanilor, care ar fi stimulat în mare parte corupția. Analiștii mai spun că eforturile SUA de a stopa corupția în Afganistan au fost "indecise și ineficiente".

Congresul american va analiza probabil raportul și va încerca să determine de ce au cedat atât de repede forțele afgane, după ce s-au cheltuit fonduri uriașe pe antrenarea lor.

Lipsa unei ideologii pentru care să lupți

Un alt motiv pentru prăbușirea armatei afgane a fost lipsa unui scop mai înalt, având în vedere că loialitățile tribale și regionale au fost mai importante decât loialitatea pentru guvernul central din Kabul. Talibanii, pe de altă parte, sunt uniți de ideologia islamistă militantă.

Din 2001, de la invazia americană care i-a alungat de la putere, talibanii au insistat că nu vor renunța la ideologia lor islamică și că vor face totul pentru a-i alunga din Afganistan pe "invadatorii imperialiști din Vest".

Loialitatea slabă pentru Kabul a forțelor afgane staționate în regiunile din Afganistan a fost bine ilustrată de Nadeem Farooq Paracha, un comentator media pakistanez.

Paracha arată că luptătorii islamiști au avut nevoie de trei ani pentru a-l alunga pe fostul președinte socialist afgan Muhammad Najibullah după retragerea trupelor sovietice în 1989; trupele lui Ghani nu au rezistat nici măcar o lună.