Politicienii și mass-media din Germania sunt din nou îngrijorați de ascensiunea populismului de extremă dreaptă în țară. Două alegeri locale din estul fost comunist al Republicii Federale au fost câștigate de Alternativa pentru Germania (AfD), cel mai de succes partid de extremă dreaptă de după cel de-al doilea Război Mondial.

Duminică seara, Hannes Loth de la AfD l-a învins pe candidatul independent Nils Naumann în micul oraș Raguhn-Jessnitz din landul Saxonia-Anhalt, și a devenit cel dintâi primar AfD. Cu doar o săptămână în urmă, colegul lui de partid Robert Sesselmann a câștigat un alegerile pentru conducerea consiliului comunal în districtul Sonneberg din landul Turingia.

Deși cele două districte sunt relativ mici, rezultatele sunt considerate semnificative deoarece confirmă o tendință observabilă în sondajele naționale: formațiunea de extremă dreapta poate să se bazeze pe susținerea a 20% dintre alegători, un scor egal cu cel al social-democraților,  partidul de centru-stânga condus de cancelarul Olaf Scholz.

Explicațiile analiștilor politici sunt dintre cele mai diverse. Unii au susținut că luptele interne recente din coaliția care dă Guvernul federal, în special cu privire la legile privind protecția mediului, au degradat imaginea partidelor aflate la putere. „Politica Guvernului de coaliție îi tulbură pe oameni”, este de părere Ursula Münch, directoarea Academiei Tutzing pentru Educație Politică din Bavaria. „Oamenii care au fost nemulțumiți de politică în general sunt acum mobilizați din ce în ce mai mult de AfD”.

O explicație mai simplă dar mai tulburătoare vine de la un studiu publicat în această săptămână de Universitatea din Leipzig: mulți alegători germani, în special în estul țării, au opinii rasiste.

În paralel, o altă analiză a Institutului Sinus pentru Cercetări Sociale, un sondaj ale cărui rezultate au fost publicate pe 29 iunie, constată că populismul AfD câștigă tot mai mult sprijin în rândul germanilor din clasa de mijloc - un segment în creștere de la 43% din această categorie socială, în urmă cu doi ani, la 56% în prezent. Și nu este vorba nu doar despre votanți cu simpatii constant conservatoare sau nostalgici ci și cetățeni „adaptativ-pragmatici”, cu alte cuvinte, oameni care își schimbă opțiunea politică în funcție de problemele momentului.

„O afinitate pentru AfD se observă și la persoanele mai tinere, mai moderne din clasa de mijloc, de fapt mai bine educate”, a explicat pentru DW Silke Borgstedt, directoarea Institutului Sinus. „Ce nu putem spune încă este dacă asta se datorează faptului că celelalte partide nu au o ofertă potrivită sau dacă este o alegere conștientă”.

Cât de populiști ar trebui să fie politicienii?

Cancelarul Olaf Scholz insistă că ascensiunea AfD nu are nimic de-a face cu problemele din Guvernul său. Pe de altă parte, partidul care se confruntă cu cea mai mare provocare este Uniunea Creștin-Democrată (CDU), care, deși domină în prezent sondajele, nu reușește să câștige puncte suplimentare de pe urma disensiunilor din interiorul coaliției de guvernământ.

În 2019, liderul CDU, Friedrich Merz, promitea să reducă la jumătate baza de alegători AfD. Succesele recente ale Alternativei pentru Germania l-au determinat să renunțe la acest angajament și să se orienteze înspre Verzi, pe care i-a declarat „principalul adversar” al CDU. Aceasta, în condițiile în care CDU se află la guvernare în șase din cele 16 landuri federale în coaliții regionale tocmai alături de Verzi.

Îndreptarea armelor electorale împotriva ecologiștilor nu este cea mai înțeleaptă soluție pentru creștin-democrați, susține Ursula Münch, convinsă că partidele tradiționale greșesc dacă preferă să ignore temele propuse de populiștii de dreapta, cum ar fi imigrația. „Aceste partide trebuie să încerce să concureze politic AfD în loc să se retragă și să spună că nu vor să aibă de-a face cu extrema dreaptă”.

Tentația populismului

O bună parte din politicienii conservatori au evitat retorica emoțională, pentru a proiecta imaginea unui partid responsabil, al cărui loc este la guvernare. Hubert Aiwanger, șeful partidului populist de dreapta Freie Wähler (Alegătorii Liberi), partener de guvernare în landul Bavaria al majorității creștin-sociale CSU și ministru al Economiei în Guvernul de land de la München, a provocat recent furie când a comentat împotriva celor ce contestau politicile climatice ale Guvernului federal spunând că „a sosit momentul când marea majoritate tăcută a acestei țări trebuie să recupereze democrația”.

Au fost destule voci care i-au cerut demisia, acuzându-l că a recurs la cuvinte extrase, practic, din mesajele AfD. În replică, Aiwanger s-a apărat spunând că discursul său a fost în apărarea centrului democratic. Mai mult, chiar, a pozat în salvator: „Dacă nu aș fi aici, țara asta ar fi și mai polarizată”, a spus el, subliniind că, în Bavaria, AfD are susținere de doar zece la sută în sondaje, jumătate din scorul național.

O amenințare la adresa democrației?

Rămâne însă preocuparea generată de numărul mare al alegătorilor germani care votează pentru AfD, în ciuda rasismului său evident și a faptului că partidul este perceput ca o potențială amenințare la adresa ordinii constituționale. Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, serviciul german de informații interne, care monitorizează extremiștii, a identificat anumite grupări de extremă dreapta în structurile AfD și a clasificat întregul partid ca fiind „suspect” de extremism de dreapta. La o conferință de presă recentă, chiar șeful instituției, Thomas Haldenwang, le-a sugerat germanilor să se gândească de două ori dacă au de gând să-și ofere votul AfD.

„Nu asta este treaba Oficiului”, critică Ursula Münch. „Astfel de afirmații delegitimează instituția în ochii alegătorilor AfD, mai ales în Germania de Est, unde oamenii au avut suficientă experiență cu Stasi (poliția politică a regimului comunist din defuncta RDG - n.red.) și nu vor să li se spună din nou ce este bine și ce este rău".

Silke Borgstedt, de la Institutul Sinus, este încrezătoare că partidele germane tradiționale nu trebuie încă să se panicheze, în ciuda sondajelor actuale. „Există o bază extremistă de dreapta și apoi există o altă parte a electoratului foarte puternic influențată de starea de spirit actuală și care reacționează la aceasta”, spune ea. Însă această dispoziție s-ar putea schimba înainte de următoarele alegeri federale, din 2025.