Interviu spotmedia.ro: De ce Putin nu vrea pacea
27 mai 2025
Dacă vom da mai mult ajutor Ucrainei, războiul se va încheia mai rapid, în sensul în care vom da ucrainenilor posibilitatea să împingă Rusia înapoi; dacă vom continua în același ritm, războiul va continua și el la nesfârșit în același ritm.
Ar trebui, în special în domeniul apărării, să gândim un pic mai eficient: cumpărăm foarte mult armament greu, sisteme complexe de care avem nevoie, dar care sunt livrate în mulți ani, dar nu ne adaptăm suficient de rapid la lecțiile pe care trebuie să le învățăm din războiul de alături, spune expertul în securitate Iulia Joja, în interviul pentru spotmedia.ro.
„De exemplu, accentul pe drone, accentul pe apărare teritorială la graniță, consolidare a securității la graniță prin drone mai mici, mai ieftine, mai puțin costisitoare și așa mai departe".
Iulia Joja este profesor adjunct la Universitatea Georgetown și cercetătoare la Middle East Institute, specializată în securitatea europeană și a Mării Negre.
Donald Trump nu mai e deloc încrezător, din contră, că îl va aduce pe Putin la masa unor negocieri reale pentru pace. Ce înseamnă asta, o retragere a SUA din acest proces al negocierilor și mai ales ce urmează pentru Ucraina?
Niciodată nu a fost o surpriză faptul că Trump renunță la negocieri sau că nu va obține nimic din aceste negocieri pentru noi, cei care urmărim Rusia și conflictele și agresiunea Rusiei pe parcursul unui timp mai îndelungat.
Ce înseamnă asta pentru negocierile de pace? Mai nimic. Pentru că Rusia nu își dorește pace. Și Trump spune acest lucru. Și europenii se conving din nou și din nou, cu fiecare ofertă de discuții și de negocieri pentru Rusia, se conving de faptul că Rusia nu vrea pace, că Rusia își dorește toată Ucraina și că Rusia încearcă în continuare și nu va înceta. Singurul fapt pe care îl știam de mulți ani e că singurul lucru care poate opri Rusia este forța brută. Și atunci ce înseamnă asta pentru război?
Înseamnă că războiul va continua în ritmul pe care îl stabilim noi, prin ajutorul pe care îl acordăm în special militar, dar și economic, Ucrainei. Dacă vom da mai mult ajutor, războiul se va încheia mai rapid, în sensul în care vom da ucrainenilor posibilitatea să împingă Rusia înapoi.
Dacă vom continua în același ritm, războiul va continua și el la nesfârșit în același ritm. Și dacă noi vom renunța să mai acordăm ajutor Ucrainei, în timp, Ucraina va claca și în acest context ne vom trezi cu agresiunea Rusiei în alte state.
Noi, europenii, suntem cei care putem modifica și care avem interesul din punct de vedere al securității europene, lucru care era cert și înainte să vină Trump la putere, pe vremea lui Biden. Noi suntem cei care stabilesc cum va evolua securitatea europeană.
Administrația Trump a numit foarte repede, după alegeri, un nou ambasador la București. La ce să ne așteptăm și ce spune asta, e o dezghețare, să zic așa, a unor relații care păreau mai vulnerabile în ultimele săptămâni?
Vedem în ultimele luni, în special de la alegerile americane și alegerile anulate din România, că Statele Unite se preocupă pentru prima dată mult mai mult de România. Am aflat în noiembrie, în decembrie, în ianuarie, în februarie, în martie și în aprilie și acum în mai, în ultimele luni, faptul că dacă administrația americană se preocupă mai mult de România, asta nu este neapărat un semn bun pentru România, această preocupare crescută per ansamblu a Statelor Unite, pentru democrația din Europa, pentru importanța orientării statelor către est sau către vest prin alegeri.
Puteţi citi interviul integral AICI.