Dar cantitatea uriașă de apă căzută într-un timp foarte scurt explică doar o parte din ceea ce s-a întâmplat.

Cealaltă parte ține de felul în care este construit sistemul de canalizare al Capitalei și de transformările prin care a trecut orașul în ultimele decenii. Tot mai multe suprafețe sunt acoperite cu asfalt și beton, ceea ce înseamnă că apa de ploaie nu mai este absorbită de sol, ci ajunge aproape integral în canalizare.

Iar atunci când debitul depășește capacitatea rețelei de a transporta apa, conductele intră în presiune, gurile de canal refulează, iar străzile se transformă, temporar, în lacuri.

Directorul general adjunct al Apa Nova, Alexandru Moldovan, a explicat pentru SpotMedia.ro cum funcționează sistemul de canalizare al Capitalei, de ce unele zone se inundă constant și ce investiții ar putea reduce riscul unor astfel de episoade.

• O nouă furtună lovește Bucureștiul. Ciucu propune soluția: două bazine de retenție sub două parcuri

Cum funcționează canalizarea Bucureștiului

Rețeaua de canalizare a Capitalei însumează peste 2.300 de kilometri de conducte și canale colectoare.

Prin ea sunt transportate atât apele uzate provenite din locuințe, cât și, în cea mai mare parte a orașului, apa de ploaie colectată prin gurile stradale de scurgere.

Toate aceste ape ajung într-un canal subteran de mari dimensiuni, numit caseta colectoare, o construcție lungă de aproximativ 18 kilometri, lată de aproape patru metri și adâncă, în unele zone, de până la 3,5 metri. Pe anumite porțiuni, traseul acesteia trece pe sub albia Dâmboviței.

Din caseta colectoare, apa este transportată către stația de epurare de la Glina, unde este tratată înainte de a fi deversată în Dâmbovița.

În condiții normale, sistemul funcționează fără probleme.

Dificultățile apar atunci când, într-un interval foarte scurt, cade o cantitate excepțional de mare de precipitații.

„În astfel de situații, conductele intră în presiune”, explică Alexandru Moldovan.

Cu alte cuvinte, ele nu mai transportă apa doar pe fundul conductei, ci se umplu complet, iar apa este împinsă înainte cu forță.

Dacă, pe traseu, debitul nu mai poate fi evacuat suficient de repede, presiunea crește, iar apa caută cea mai apropiată ieșire: gurile de canal încep să refuleze, iar străzile se inundă.

Acumulările dispar abia după ce rețeaua reușește să evacueze apa acumulată.

Uneori durează câteva minute.

Alteori, câteva ore.

O ploaie pe care statistic o vedem o dată la 40 de ani

Potrivit directorului general adjunct al Apa Nova, intensitatea precipitațiilor din noaptea de marți spre miercuri depășește cu mult ceea ce este proiectată să preia rețeaua în regim normal.

„În primul rând, contează cât și cum plouă.

Pe lângă pluviometrele pe care le au stațiile meteo, avem și noi pluviometrele noastre, la punctele de preluare (unde sunt stații de pompare a apelor uzate, numite de ingineri SPAU, și stații de ridicare a presiunii, numite SRP).

Haideți să ne uităm la valorile înregistrate noaptea trecută, la ora 00.15. Puteți vedea, spre exemplu, la Știrbei Vodă, în mijlocul Bucureștiului. Au căzut 120,8 litri de apă pe metru pătrat într-un sfert de oră. Media orară a ajuns la 73 de litri.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.