La cumpăna dintre ani, ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, membru al Uniunii Creştin Sociale din Bavaria, a prezentat un bilanţ pozitiv al politicii sale pentru migraţie. Numărul solicitărilor de azil în Germania a scăzut în 2025 la aproximativ 113.000, fiind cu 50 la sută mai puţine decât în anul anterior. Ministerul condus de Dobrindt susţine că acest număr scăzut se datorează controalelor severe introduse de noul guvern începând din mai la frontiere şi returnării solicitanţilor de azil direct de la graniţă.  

Începând din mai, Poliţia Federală efectuează controale prin sondaj la toate frontierele ţării. Aproximativ 21.000 de oameni au fost returnaţi direct la graniţă fiindcă nu aveau documente de călătorie în regulă. Aproximativ 1000 dintre ei le-au declarat poliţiştilor că intenţionează să solicite azil dar li s-a interzis intrarea în ţară deşi aveau dreptul la o procedură de azil. În cazuri izolate instanţe de judecată le-au confirmat acest drept. Ministerul federal de Interne susţine însă că dreptul european de azil aferent nu trebuie aplicat fiindcă Germania se află într-o stare de urgenţă.

Ministrul de Interne a declarat pentru cotidianul Bild că el ordonează cu claritate şi consecvenţă politica de migraţie. "Cine nu are dreptul la protecţie să nu vină. Cine devine delincvent trebuie să plece. Semnalul clar dat de Germania, că politica de migraţie s-a schimbat în Europa, a fost recepţionat în întreaga lume", a spus Dobrindt. Noul guvern, pe lângă alte măsuri, a suspendat dreptul solicitanţilor de azil la întregirea familiei. Anterior aşa puteau sosi în ţară 1000 de persoane lunar.

"Nu are aproape nimic a face cu controalele la graniţă"

Expertul în migraţie Gerald Knaus consideră că scăderea numărului de solicitanţi de azil nu are în principal legătură cu politica restrictivă a noului guvern şi cu controalele la graniţă. Mai ales încetarea războiului civil din Siria, în 2024, a făcut ca oamenii să nu-şi mai părăsească ţara natală. Decisivă e situaţia în ţara de origine a migranţilor, a explicat Knaus. Numărul solicitărilor de azil a rămas acelaşi şi înainte şi după introducerea măsurilor restrictive şi a controalelor la graniţe începând din mai  - aproximativ 9000 pe lună.

"Naţionalitatea numărul unu care a venit în ultimii 10 ani în Germania în căutare de protecţie nu mai vine. Aceasta este marea transformare cu efecte de durată dacă va continua. Este foarte puţin şi nu are aproape nimic a face cu controalele la graniţa germano-poloneză şi germano-austriacă", a declarat expertul pentru DW.

Acorduri de repatriere ale UE

Mai importante decât controalele la frontiere şi măsurile luate la nivel naţional sunt deciziile Uniunii Europene din decembrie 2025, care permit încheierea unor acorduri cu state terţe pentru reprimirea migranţilor. Oameni care de exemplu au ajuns din Libia în Italia sau Grecia pot fi readuşi într-o altă ţară din Africa fără procedură de azil. Principiul funcţionează asemănător acordului cu Turcia din anul 2016 privind reprimirea în ţară a refugiaţilor sirieni.

"Dacă UE va folosi această opţiune atunci numărul oamenilor care şi astăzi încearcă să pătrundă ilegal în spaţiul comunitar traversând Mediterana ar putea să scadă drastic", a explicat Knaus. Oamenii nu se vor mai încumeta să fugă peste mare dacă ştiu că nu pot rămâne în UE. Ruta mediteraneeană prin Libia este, potrivit Agenţiei UE pentru Azil din Malta, cea mai tranzitată în prezent, ea fiind şi cea mai riscantă.

Sfârşitul războiului civil din Siria nu se resimte doar în Germania ci în întreaga Europă. Numărul solicitărilor de azil a scăzut în UE, în intervalul ianuarie-noiembrie 2025, cu 25 la sută. Iar numărul expulzărilor şi repatrierilor a crescut cu 20 la sută, potrivit comisarului european pentru Migraţie, Magnus Brunner.

Expulzările în Siria nu sunt realiste

Expulzarea migranţilor fără drept de şedere este şi obiectivul guvernului de la Berlin. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, vrea să majoreze în 2026 numărul expulzărilor. În anul trecut s-au înregistrat 21.500 de expulzări în intervalul ianuarie-noiembrie, cu 20 la sută mai multe decât în anul anterior.

Partidul CSU al lui Dobrindt propune acum ca refugiaţilor sirieni să nu li se mai prelungească statutul de "oameni cu drept la protecţie". Expertul Gerald Knaus consideră însă că aceasta este o propunere aproape inaplicabilă. Guvernul sirian ar trebui să fie de acord cu asta, şi urmarea ar fi probabil zeci de mii de procese în instanţe din Germania. "Aşteptarea ca o mulţime de oameni să se reîntoarcă în Siria sau să fie expulzaţi este din tot ce ştim cu totul nerealistă. Nu se va întâmpla, chiar dacă din perspectiva legislaţiei de azil ar fi poate posibil", consideră Knaus.