Europa dorea să construiască împreună un avion de vânătoare de nouă generaţie. În loc de asta, cel mai mare proiect al său de apărare va produce două avioane militare separate.

Airbus, care reprezintă partea germană şi spaniolă a Future Combat Air System (FCAS), a declarat pentru DW că manifestă deschidere pentru restructurarea programului după ani de dispute de ordin politic şi industrial.

Aceasta ar putea include "soluţia a două avioane de vânătoare", care ar permite Franţei şi Germaniei să dezvolte avioane separate de luptă în timp ce îşi menţin cooperarea în domeniul dronelor, senzorilor şi sistemelor digitale având legătură cu teatrul de război în timp real.

Astfel, avionul de luptă în sine nu va mai fi partea cea mai importantă a proiectului.

Propunerea marchează o serioasă ruptură în proiectul considerat odinioară un simbol al unităţii militare franco-germane.

Poate fi salvat FCAS?

"În privinţa FCAS se lucrează în continuare cu guvernele francez, german şi spaniol, pentru a se decide în ce fel va avansa acest proiect", a declarat pentru DW un purtător de cuvânt al Airbus.

Directorul general al Airbus, Guillaume Faury, a declarat că în general proiectul are sens în continuare, chiar dacă obiectivul său central, care este avionul de vânătoare, rămâne blocat.

"Blocarea unui singur pilon nu ar trebui să ruineze întreg viitorul acestei capabilităţi europene de înaltă tehnologie", a declarat Faury, adăugând că Airbus va sprijini opţiunea celor două avioane de luptă dacă guvernele i-o vor cere.

Disputa generează acum o chestiune mai amplă: mai pot cele mai mari puteri europene să construiască împreună sisteme majore de arme?

Povestea din spatele FCAS

FCAS a fost lansat de Franţa şi Germania în 2017 iar Spania s-a alăturat mai târziu. Evaluat la aproximativ 100 de miliarde de euro, proiectul îşi propunea să livreze un sistem de luptă aeriană de a şasea generaţie în orizontul anului 2040.

Dar acum proiectul depăşeşte cu mult avionul de luptă de nouă generaţie. El include şi drone, drone tip remote carrier, motoare şi un "combat cloud" destinat să interconecteze avioane, senzori şi date din teatrul de război în timp real. Dar avionul supersonic de luptă a devenit principala sursă de fricţiuni.

Ambiţiile nucleare îi divizează pe partenerii FCAS

Franţa doreşte ca viitorul avion de luptă să opereze de la bordul navelor portavion şi să fie capabil să transporte arme nucleare. Germania, care nu este putere nucleară, nu împărtăşeşte aceste cerinţe. Berlinul a decis deja să achiziţioneze avioane F-35 de fabricaţie americană pentru misiuni nucleare comune în cadrul NATO.

Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut public recent existenţa acestei divergenţe. El a declarat că Franţa are nevoie de un avion de nouă generaţie capabil să transporte armament atomic, în timp ce Germania nu cere în prezent acelaşi lucru pentru armata sa Bundeswehr. El a avertizat că, dacă cele două părţi nu vor fi capabile să rezolve acest diferend, atunci "noi nu vom putea menţine proiectul".

Disensiunile între companii frânează FCAS

Divergenţele politice sunt rezultatul unor divergenţe industriale. Dassault Aviation, fabricantul francez al avionului de vânătoare Rafale, vrea să conducă clar proiectul noului supersonic de vânătoare. Airbus Defence and Space reprezintă interesele industriale ale Germaniei şi Spaniei şi vrea să exercite un rol mai important.

Rezultatul a fost o lungă dispută legată de conducerea proiectului, diviziunea muncii şi transferul de tehnologie. Toate eforturile de mediere între companii au eşuat până în prezent.

Airbus a semnalizat acum că răspunsul ar putea fi stoparea efortului de fabricare a unui avion care să îndeplinească toate cerinţele.

Battle Cloud ar putea supravieţui

Pentru numeroşi analişti cea mai importantă parte a FCAS nu va mai fi fabricarea avionului de luptă.

Sistemul digital combat cloud, care să interconecteze avioanele, dronele, senzorii şi armele, este privit tot mai intens drept domeniu în care cooperarea europeană are potenţial.

Expertul în domeniul apărării Christian Mölling a declarat pentru DW că combat cloud contează fiindcă Europa rămâne puternic dependentă de SUA în acest domeniu. Alţi experţi consideră că dronele, programele de calculator şi interconectarea pe câmpul de luptă sunt elemente care ar putea continua chiar dacă avionul de vânătoare este dat la o parte sau capătă o importanţă diminuată.

Aceasta ar fi o victorie politică de mai mici dimensiuni decât viziunea originală. Dar ar putea preveni eşuarea completă a FCAS.

Sub semnul întrebării este şi viitorul 'super tanc' europrean

Dificultăţile din jurul FCAS se extind acum şi asupra unui alt proiect-fanion al cooperării militare franco-germane: Principalul Sistem de Luptă Terestră, prescurtat MGCS. 

Acesta este menit să înlocuiască tancurile germane Leopard 2 şi tancurile franceze Leclerc. Proiectul a fost lansat tot în 2017 alături de FCAS ca parte a unei înţelegeri politice mai ample între Paris şi Berlin.

Diviziunea muncii era clară: Franţa va conduce lucrările pentru viitorul avion de luptă prin compania Dassault, iar Germania se va ocupa de viitorul tanc având în vedere puternica sa industrie de vehicule blindate.

Ideea nu era să se construiască doar arme, ci să se unească două din cele mai mari puteri militare europene.

Dar acest obiectiv pare acum fragil. Dacă FCAS este divizat, restructurat sau slăbit, aceasta va afecta şi echilibrul din spatele MGCS.

MGCS s-a confruntat deja cu întârzieri. Franţa şi Germania au convenit în 2024 să treacă la următoarea etapă, dar nu se aşteaptă ca sistemul să fie dat în exploatare înaintea anului 2040.

Un test pentru industria de apărare europeană

Invazia Rusiei la scară largă în Ucraina a determinat guvernele europene să investească mai mult în apărare şi să-şi reducă dependenţa de SUA. De atunci Uniunea Europeană a îndemnat la procurarea mai multor arme şi la întărirea industriei europene de armament.

Dar diferenţele din jurul FCAS arată cât de dificilă poate fi în practică această ambiţie.

Experţi din cadrul Carnegie Endowment for International Peace avertizează că de rezultatele FCAS va depinde viitorul cooperării europene în domeniul înarmării în următorii ani. Dacă programul va eşua, guvernele vor fi mult mai prudente să lanseze din nou proiecte multinaţionale de armament la o scară atât de largă.