Cine a urmărit cu atenţie dezbaterile din ultimele săptămâni, cu greu îşi putea imagina că se va ajunge aşa de repede la un compromis privind repartizarea posturilor-cheie europene, în urma alegerilor de la finele lunii mai. Prea multe interese în joc şi prea mare miza. La capătul unei seri şi a unei nopţi lungi, timp în care s-a negociat până la epuizare, s-a luat totuşi o decizie: amânarea discuţiilor pe marţi, începând cu ora 11.00, ora locală. Şi, cine ştie, o mică pauză ar putea avea efecte benefice pentru găsirea ueni soluţii de compromis.

Aşadar, repartizarea posturilor-cheie în structurile UE se dovedeşte, poate, chiar mai dificilă decât şi-au imaginat şi observatorii politici cei mai pesimişti.

Mai degrabă Timmermans decât Weber?

Din diferitele declaraţii şi din culise reiese că social-democratul Frans Timmermans ar fi, în momentul de faţă, favorit în cursa pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene. Dacă bănuielile se vor adeveri, conservatorul german Manfred Weber (CSU) ar putea deveni noul preşedinte al Parlamentului European. Weber a fost de la bun început preferatul Angelei Merkel (CDU) la şefia CE, dar e posibil ca, în final, cancelara germană să accepte un astfel de compromis.

Premierul olandez, Mark Rutte, a declarat luni că procesul repartizării posturilor de vârf în UE se conturează "incredibil de complicat" şi nu e deloc sigur că marţi se va ajunge la o soluţie. În privinţa şanselor conaţionalului său Frans Timmerans la şefia Comisiei Europene, Rutte a refuzat să facă declaraţii, subliniind doar: "E incredibil de complicat. Există atâtea fracţiuni politice". Eşecul de la Bruxelles şi ambiţiile personale

Unele surse diplomatice indică faptul că ajungerea la o înţelegere a fost blocată de rezervele manifestate de ţări precum Italia, Croaţia, Letonia şi Ungaria. Ştirea a fost confirmată de cancelara Angela Merkel, care a atras atenţia, în context, că "se doreşte obţinerea unui consens cât mai mare". N-am făcut mare lucru dacă impunem o soluţie la pachet împotriva unor ţări mari ca Italia sau a statelor răsăritene din Grupul de la Visegrad, a explicat cancelara Germaniei. La rândul său, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a vorbit de un "eşec" înregistrat duminică la Bruxelels, eșec care "va lăsa o impresie foarte proastă". De vină pentru acest eşec, a mai arătat şeful Palatului Elysee, ar fi ambiţiile personale ale unora. 

Şefii de state şi de guverne reuniţi la Bruxelles au dezbătut şi despre repartizarea altor posturi din structurile europene. Astfel, pentru postul de preşedinte al Consiliului UE s-a aflat în discuţie fosta comisară europeană Kristalina Georgieva din Bulgaria, iar pentru cel de Însărcinat cu Politica Externă şi de Securitate a UE premierul belgian Charles Michel. Desemnarea viitorului şef al Băncii Centrale Europene (BCE) îi va preocupa pe liderii europeni cu altă ocazie.

Medana Weident/ Ag.