„Acesta este un vehicul frumos!” („This is a beautiful vehicle!”) i-a spus, încântat, președintele american Joe Biden omologului său chinez Xi Jinping, miercuri, 15 noiembrie 2023, în timp ce își luau rămas bun, în fața reședinței Filoli, de lângă San Francisco, California. „Este Made in China. Hongqi”, a răspuns Xi. „Deschideți ușa și aruncați o privire!”, i-a propus liderul chinez - iar Biden a dat curs invitației. A arătat apoi spre propria mașină de serviciu: „Seamănă întocmai cu Cadillacul meu. I se spune Fiara”.

„The Beast” îl însoțește pe Biden ori de câte ori șeful Casei Albe călătorește în jurul lumii. De un an a preluat și Xi acest obicei - alături de care vin însă nu una, ci două mașini marca premium chinezească Hongqi (Steagul Roșu) seria N701 cu motor V12, între 400 și peste 750 de cai putere și parbriz antiglonț.

Relații „strategice, de anvergură globală și inovatoare”

În premieră, limuzinele lui XI au circulat acum pe drumuri americane. Xi face astfel o demonstrație simbolică a încrederii de sine în continuă creștere a națiunii sale. O creștere ce se dorește simțită, văzută și atinsă de publicul mondial.

Pentru Xi și China lui autoritară, relațiile cu Statele Unite sunt „strategice, de anvergură globală și inovatoare”. Cele trei adjective descriu relațiile complicate și complexe dintre cele două mari economii, care se percep reciproc deopotrivă ca parteneri și rivali. În timp ce președintele american Biden a subliniat, în discuția bilaterală, că din concurență nu ar trebui să se ajungă la conflict, Xi s-a referit chiar la SUA cu termenii „partener” și „prieten”, la o recepție la care a participat cercul de prieteni ai Chinei.

„Ca și cum Xi ar fi susținut, în timpul discuțiilor de la San Francisco, o prelegere filosofică despre interacțiunea a două mari puteri”, interpretează Gu Xuewu, profesor de politică la Universitatea din Bonn. Xi este „pragmatic”, Biden este „practic” în ceea ce privește politicile tangibile. „Fiecare și-a expus partitura sa. Și, în cele din urmă, amândoi au înțeles că nu există alternativă la unirea forțelor”.

Potrivit unui studiu din 2020 al think-tankului berlinez Fundația pentru Știință și Politică (SWP), competiția dintre SUA și China a „devenit de multă vreme paradigma principală a relațiilor internaționale” și modelează dezbaterile strategice, dinamica politică, militară și economică.

„Este probabil să mai rămână așa pentru ceva timp”, prognozează Volker Perthes, fost director SWP timp de 15 ani.

Doi „cârmaci”

Este imposibil ca SUA și China să nu aibă nimic de-a face una cu cealaltă, a transmis liderul de la Beijing. Dar, în același timp, este nerealist să îți propui să îl schimbi pe cealalt. La urma urmei, nimeni nu vrea să plătească pentru conflicte și confruntări. „Cu dumneavoastră, suntem amândoi cârmaci ai relațiilor bilaterale. Aceasta este responsabilitatea politică a statului față de cetățeni, comunitatea globală și timpul nostru”, i-a spus Xi lui Biden.

Și China vrea mai mult. Vrea să modeleze lumea așa cum dorește ea în secolul 21. Dar „o nouă ordine mondială nu a apărut nici după această întâlnire”, spune Saskia Hieber, expert în politică internațională, specializat în Asia-Pacific, de la Academia pentru Educație Politică din Tutzing, Bavaria. „Spre deosebire de marile puteri tradiționale, sub conducerea lui Xi Jinping ajuns la al treilea mandat, China va insista să păstreze distanță față de structurile, instituțiile și regulile de tip occidental. Nu va putea remodela lumea singură, nici măcar în tandem cu Rusia. Lumea occidentală are suficientă experiență, valori și succese și nu se va lăsa înlocuită.”

China a reușit să câștige influență în unele regiuni ale lumii precum Asia Centrală, Africa și în zone din America Latină, cu inițiativa sa Drumul Mătăsii, amintește Sebastian Harnisch, politolog la Universitatea Heidelberg, într-un interviu acordat DW. „Dar”, adaugă acesta, „bazele structurale pentru un rol de lider al Chinei care s-ar extinde dincolo de regiunea Asia-Pacific trebuie puse sub semnul întrebării pe termen mediu și lung”.

Xi, portret de politician mondial de succes

Întâlnirea Xi-Biden a dominat, joi (16 noiembrie), peisajul media controlat de stat în China. Toate relatările întâlnirii celor doi președinți au folosit, fără nici o derogare, exact aceleași formulări oferite de agenția de știri Xinhua și de televiziunea de stat.

Pe cea mai populară platformă chineză de socializare Weibo, „călătoria lui Xi Jinping la San Francisco” a fost plasată manual în deschiderea informațiilor, urmată de un mesaj postat pe X (fostul Twitter) de purtătorul de cuvânt al guvernului, Hua Chunying, spre care au direcționat peste 1,2 milioane de căutări.

Rețeaua de microblogging X este interzisă în China, dar în mediul online chinez a circulat o captură de ecran a postării lui Hua: aceasta surprinde momentul în care cei doi președinți privesc o fotografie a lui Xi, în urmă cu 38 de ani, în fața podului Golden Gate din San Francisco. Era prima oară când actualul președinte chinez vizita America, în calitate de politician local. Imaginea este în telefonul lui Biden - un iPhone proiectat în California și fabricat în China. „Îl mai recunoașteți pe acest tânăr?”, l-ar fi întrebat acum șeful Casei Albe pe Xi. „Nu v-ați schimbat”, i-a mai spus șeful Casei Albe omologului său chinez.

Euforia publicului chinez pare mare. Oamenii obișnuiți înțeleg că o relație bună cu rivalul ideologic este importantă pentru a rezolva problemele globale. Tensiunile politice și comerciale, cum ar fi, de exemplu, faptul că SUA înarmează Taiwanul, insula pe care Beijingul o consideră provincie separatistă a Chinei, dar și sancțiunile aplicate grupului de tehnologie pentru comunicații Huawei și restricțiile impuse exportului de semiconductori, sunt ignorate în discursul public chinez. Vizita lui Xi în SUA trebuie proiectată drept un succes.

Când nu tăcerea este de aur

„Este deja un succes faptul că s-au redeschis canalele de comunicare”, punctează Abigael Vasselier, specialistă în politica externă a Chinei la Institutul MERICS din Berlin. Aliații Statelor Unite ar urma să își normalizeze și ele, în curând, relațiile cu Beijingul. Biden a anunțat că, împreună cu Xi, „am convenit că oricare dintre noi va putea răspunde direct când celălalt sună și să se facă imediat auzit”.

Primele succese „de importanță globală” au fost anunțate cu câteva ore înainte de începerea întâlnirii. SUA și China au promis o cooperare mai strânsă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cei mai mari doi poluatori cu dioxid de carbon din lume s-au angajat să se apropie de obiectivele Acordului de la Paris privind clima, cu scopul de a limita încălzirea globală cât mai aproape de pragul de 1,5 grade peste nivelul din epoca preindustrială. Ambii președinți vor ca summitul ONU privind clima, COP28, găzduit de Dubai la sfârșitul lunii, să fie „un succes”.

Limuzina prezidențială chineză poate fi echipată cu un motor hibrid, pentru a reduce semnificativ consumul de benzină, conform catalogului firmei producătoare FAW. Deocamdată rămâne însă un secret de stat dacă cele două Steaguri Roșii negre ale lui Xi ajunse pe străzile întortocheate și abrupte din San Francisco au fost sau nu motorizate hibrid.

„Decoding China” este o serie DW care interpretează din perspectivă germană și europeană pozițiile și argumentele chineze privind problemele internaționale actuale.

Articolul original a fost publicat pe DW-Deutsch.