Nu ar fi o noutate, ci o revenire la o veche tradiție moldovenească. Pe vremuri, „babele” erau servite la finalul evenimentelor, înainte de prunele uscate, umplute cu miez de nuci și cremă, simbolizând încheierea festinului.

„Baba Neagră”, un desert originar din nordul Republicii Moldova, a fost propus pentru includerea în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO. Desertul este un adevărat simbol gastronomic al Republicii Moldova. Are o textură poroasă, elastică, cu găuri subțiri care se formează în timpul coacerii, care îi oferă „babei” un aspect impresionant.

Inițiativa de a include „Baba Neagră” în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO a fost lansată în vara anului 2024 de către Delegația Permanentă a Republicii Moldova pe lângă UNESCO, în cadrul acțiunilor de celebrare a francofoniei, unde desertul a fost prezentat reprezentanților din 20 de țări.

Tradițional, la nunți, „babele” sunt gătite „în pereche”. „Baba neagră” simbolizează mirele, iar „baba albă” - mireasa.

Livia Ursan, din satul Fetești, a moștenit rețeta de la mama ei, la fel cum și aceasta a primit-o de la mama sa. Femeile din sat spun că nu știu cine a creat rețeta și nici vechimea acesteia. Știu doar că este transmisă din generație în generație. Totuși, rețeta s-a modernizat de-a lungul timpului iar astăzi „babele” sunt preparate cu diverse ingrediente: vișine, mac, brânză, stafide și... piper negru.

Livia spune că nu este ușor să obții culoarea neagră și consistența poroasă a desertului. Primele încercări sunt, de cele mai multe ori, nereușite. Tehnica preparării nu este prea complicată, dar o simplă greșeală poate compromite întregul efort și prăjitura.

„Fiecare gospodină are secretul ei în a obține o „babă” cât mai neagră și poroasă. Deși se prepară din ingrediente simple, există câteva etape care trebuie respectate strict - inclusiv timpul de coacere de patru ore. Chișleagul pe care îl pui este esențial, deoarece reacția dintre bicarbonatul de sodiu și chișleag este cea care îi dă „babei” culoarea sa neagră”, explică Livia Ursan. Femeia spune că, în satul ei, e din ce în ce mai greu să facă rost de chișleag, deoarece gospodarii practic nu mai țin vaci din cauza costurilor mari de întreținere iarna. Din 500 de vaci, în sat au mai rămas vreo 20.

Astăzi, avem acces la multe deserturi sofisticate. „Baba Neagră” era, în trecut, desertul principal la orice sărbătoare. Nicio nuntă, cumetrie, înmormântare sau sărbătoare religioasă nu se termina fără o „babă neagră” pe masă - povestește Livia Ursan.

Satul Fetești, cunoscut ca „mica Elveție a Moldovei”, este renumit pentru peisajele sale pitorești, care atrag turiștii și fotografii din întreaga lume. În apropierea satului se află două obiective naturale protejate de stat: rezervația peisagistică Fetești și defileul Fetești.

Pentru a promova „baba neagră” la nivel național și internațional, recent a fost organizată prima ediție a Festivalului Etnogastronomic „Baba Neagră de la Nord”. Totul s-a întâmplat chiar la poalele stâncilor.

De jur împrejur, doar pietre uriașe, case pitorești și gospodine îmbrăcate cochet, venite din satele vecine. Au fost prezentate aproximativ 20 de variante de „babe” delicioase, inclusiv Baba Albă, Baba Verde, Baba cu mac, Baba cu vișine etc. Prin acest festival localnicii speră să atragă atenția asupra regiunii de nord a țării, cu scopul stimulării turismului rural.

Străinii care au gustat „Baba Neagră” au fost impresionați de consistența ei poroasă și de faptul că la prepararea unei babe negre toate ingredientele sunt de culoare albă.

„Baba Neagră” a fost regina deserturilor servite inclusiv la Summitul Comunității Politice Europene organizat la Bulboaca în iunie 2023. Liderii europeni s-au declarat impresionați de autenticitatea gustului „babelor” moldovenești servite cu înghețată.

Procedura de includere a „babei negre”, ca desert, în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO ar putea dura cel puțin doi ani.