La eveniment au participat printre alţii, Joseph Daul, preşedintele Partidului Popular European, Markus Ferber, europarlamentar, Adrien Zeler, preşedintele regiunii Alsacia, Rainer Wieland, preşedinte deputaţilor grupului Uniunii Creştin Democrate din Baden-

Wuerttemberg şi Sylvie Goulard, preşedintele „Mişcării Europene”.

„Este absolut uman să spui „nu” la un proiect despre care nu ştii nimic” a afirmat Adrien Zeler, preşedintele regiunii Alsacia, referindu-se la votul irlandez, susţinând că regiunile Europei ar trebui implicate mai mult, astfel încât cetăţenii să fie mai interesaţi de chestiunile Uniunii Europene, la nivel local şi regional. Dacă democraţia parlamentară îşi pierde raţiunea de a organiza puterea la nivel local atunci regimul parlamentar este pe cale de dispariţie, a declarat Adrien Zeler.

„Trebuie să explicăm mai bine ce realizează Uniunea Europeană şi nu să vorbim despre deficitul de democraţie pe care îl implică UE. Am trăit de-a lungul a optsprezece alegeri. Ceea ce este cel mai important este deficitul de înţelegere, de comprehensiune a ceea ce înseamnă UE, a paşilor înspre o Uniune în comun. Nu suntem pentru concurenţă de dragul concurenţei, nu suntem pentru economie de piaţă de dragul economiei de piaţă... ci pentru ca Uniunea Europeană să însemne valori mai bune, ca de exemplu, securitatea, pacea, prosperitatea, o îmbogăţire a viziunii în general dar şi o îmbunătăţire a funcţionării instituţiilor europene. Parlamentul European, Curtea de Justiţie de la Luxemburg sau brigada francezo-germană sunt instituţii de care ar trebui să fim mândri. Trebuie să-i convingem pe cetăţeni că este drumul pe care trebui să mergem în continuare…”

Cu alte cuvinte, nu ar trebui, în opinia lui Zeler , ca statele membre să organizeze referendum-uri care nu duc la nimic bun, ci să îi implice pe cetăţenii europeni, la nivel local, pentru ca ei să decidă politica UE. Altfel, nimeni nu va fi interesat de politica Uniunii, în lipsa unor decizii luate la nivelul de bază al societăţii europene care este reprezentat de comunităţile locale.

În România, votul uninominal este soluţia cea mai bună fiindcă votul pe liste s-a dovedit a avea cele mai puţine efecte benefice pentru alegători. O eventuală extindere a acestui sistem de vot la nivel european ar putea fi o soluţie ingenioasă pentru partidele europene dar şi pentru candidaţii independenţi. Responsabilitatea votului european ar creşte iar cetăţenii ar hotărî prin reprezentanţi, aleşi în cunoştinţă de cauză, ce şi cât ar trebui să facă UE pentru binele comun.