Hyperion, prima comunitate de energie regenerabilă din Atena, seamănă mult cu una din cooperativele energetice progresiste din Germania. Și este animată de o idee similară: crearea unui colectiv democratic care produce energie regenerabilă pentru membrii cooperativei și pentru alții în comunitatea extinsă.

Cu o iradiere solară pe metru pătrat cu 50% mai mare decât în Germania, Grecia este țara europeană cu cel mai mare potențial pentru energie regenerabilă. Este și considerată una din cele mai atractive oportunități de investiții în domeniu din lume.

În ultimul deceniu, cota energiilor regenerabile în consumul total de energie s-a dublat aproape, de la 11% la 20%, în special datorită creșterii sectoarelor eolian și solar. Simultan, Grecia renunță treptat la exploatările de cărbune și și-a redus deja emisiile poluante cu 43% din 2005.

Dar Hyperion și mișcarea cooperativelor energetice din Grecia înseamnă mai mult decât energie curată. "Suntem cea mai bună soluție posibilă pentru criza climatică", spune Takis Grigoriou, unul din co-fondatorii Hyperion. "Preluăm inițiativa, producem propria noastră energie, democratizăm sectorul energetic și accelerăm tranziția spre energie curată într-un mod corect și implicat social."

Justiția socială este cheia

Hyperion s-a obligat să doneze o parte fixă din încasări familiilor sărace din Atena, unui centru cultural care promovează cultura africană și unui local care furnizează hrană caldă persoanelor sărace din capitala elenă.

Comunitățile energetice, spune Chris Vrettos, un alt co-fondator al Hyperion, sunt o "soluție la intersecția dintre două crize majore actuale: distrugerea mediului și declinul democrației." Hyperion are 130 de membri și fiecare dintre ei are un singur vot în procesul decizional al cooperativei.

Facturi mai mici la energie

Grigoriou, Vrettos și ceilalți membri ai cooperativei energetice - un amestec de angajați, mici întreprinzători și activiști de mediu din Atena - au luptat din greu timp de trei ani pentru a pune pe picioare proiectul Hyperion.

Parcul solar de dimensiuni medii se află lângă Stymfalia, la 80 de kilometri sud-vest de Atena, lângă Golful Corint, pe un teren închiriat de la un fermier local. Investiția colectivă de 330.000 de euro a fost de ajuns pentru a cumpăra 925 de panouri solare produse în China.

Energia este atât de scumpă în Grecia - în 2022, Grecia avea cele mai ridicate prețuri la producător din UE - încât Hyperion estimează că își va recupera investiția în doar trei-patru ani.

Electricitatea generată de parcul Hyperion este trimisă în rețeaua publică și calculată la kilowatt-oră. Membrii colectivului sunt credeitați cu volumul de electricitate pe facturile lor la curent, fiecare în funcție de investiția sa, probabil pentru următorii 25 de ani - durata de viață estimată a panourilor.

Modificarea legilor elene privind comunitățile energetice

În Grecia, legile privind comunitățile energetice sunt în vigoare din 2018 și au fost actualizate în 2023. Amendamentele, făcute în contextul unei directive comunitare, au extins definiția unei comunități energetice, facilitând astfel generarea de energie regenerabilă de către cooperativele civile și profitarea de pe urma acesteia.

Legea originală le permitea firmelor să se înregistreze drept comunități energetice și să funcționeze ca mici producători de energie. Ceea ce au făcut peste 1000 de întreprinzători privați din 2018 încoace.

Concentrare pe eficiența energetică

Membrii Hyperion insistă că sunt o comunitate energetică, nu o afacere axată pe profit. Au un grup de chat online, întâlniri și evenimente organizate la care vorbesc despre energie și mediu.

Energia ieftină și curată este doar o parte a unei bătălii mai mari, arată fondatorii Hyperion. Aproape jumătate din clădirile din Grecia au eficiență energetică scăzută, adică au nevoie să consume mai multă energie pentru a încălzi sau răci un spațiu.

Cooperativa vrea să ofere servicii de eficiență energetică membrilor săi și familiilor cu venituri reduse. "Cu adevărat, ar trebui ca pe primul loc să fie eficiența energetică și abia apoi energia regenerabilă", spune Aliki Korovessi, un expert în conservarea energiei care face parte din Hyperion, "deoarece nu e nevoie să produci energia pe care nu o folosești."

Sărăcie energetică și spațiu de rețea

Grecia are o rată ridicată a sărăciei energetice: una din cinci familii nu își permite încălzirea suficientă a locuinței. Prețurile au explodat după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 - la fel ca și interesul oamenilor de a-și produce propria energie.

În mai puțin de un an, din noiembrie 2022 în august 2023, atât electricitatea generată de comunitățile energetice, cât și numărul de cereri pentru permisiunea de producere a propriei energii s-au triplat.

Limitările rețelei publice de electricitate este una din problemele principale cu care se confruntă comunitățile energetice în Grecia. Potrivit think-tank-ului Green Tank, cei mai mulți solicitanți nu pot fi conectați la rețea.

Probleme în implementare

În pofida optimismului Hyperion, unii membri sunt îngrijorați: până acum, nici o comunitate energetică din Grecia nu a reușit să-și recupereze investiția.

Sistemul de calcul virtual al țării prevede că operatorul de rețea calculează energia folosită de o familie sau de o conmpanie și energia produsă de comunitatea energetică cu tehnologiile ei regenerabile. Comunitatea primește apoi înapoi diferența de bani - cel puțin în teorie.

"Doar că acest lucru nu se întâmplă", spune Vrettos. "Nu știm exact unde se împotmolesc lucrurile. Serviciul de utilități susține că operatorul de distribuție din rețea nu furnizează datele corecte, în timp ce acesta afirmă că a trimis datele, dar că furnizorul nu face calculele."

Este un obstacol pe care Hyperion va trebui să-l depășească, dacă vrea ca exemplul său să fie urmat și de alte comunități energetice.

Adaptare după un articol publicat pe DW-English și editat de Paul Hockenos, Rüdiger Rossig și Aingeal Flanagan

Acest articol este parte a unei serii de șase materiale despre comunități energetice în Uniunea Europeană, serie realizată cu sprijinul Journalismfund Europe.