Este o noutate: preşedintele Chinei, Xi Jinping, a pus, cu ocazia Congresului Popular Naţional, SUA la stâlpul infamiei, fiindcă ar încerca să-i oprime ţara. El a vorbit despre "încercuire" şi a avertizat conducerea Partidului Comunist Chinez şi poporul său că se află în faţa unor "provocări fără precedent". China trebuie să "aibă curajul să lupte", a adăugat el. La rândul său, noul ministrul de Externe chinez, Qin Gang, a avertizat SUA de un conflict cu "urmări catastrofale".

Aceste ameninţări ar fi putut fi la fel de bine rostite de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin justifică invazia din Ucraina prin lupta împotriva NATO, a SUA şi a "occidentului colectiv". Este o răsturnare a realităţii, pentru care China manifestă public înţelegere, deşi nu şi-o însuşeşte integral.

Putin şi Xi sunt cam de aceeaşi vârstă. Primul are 70 de ani, al doilea 69. În ultimul deceniu ei s-au întâlnit, potrivit mass media, de aproape 40 de ori. Stilul lor de conducere este dictatorial. De mulţi ani ei se menţin ferm la putere şi tot menţionează "prietenia" dintre cele două puteri atomice, "parteneriatul strategic" care le leagă. Putin şi Xi nu fac niciun secret din faptul că se opun ordinii globale de până acum, bazate pe reguli, şi că vor să pună capăt postulatei hegemonii a vestului.

Cum priveşte Moscova China

Cu toate acestea, între cele două ţări există mari deosebiri. China este, dacă judecăm în funcţie de PIB, a doua economie a lumii, după SUA, şi înregistrează mari succese la export. Economia Rusiei, în schimb, este de aproximativ 10 ori mai slabă.

Moscova trăieşte de decenii din vânzarea materiilor prime. Până acum modernizarea ţării a eşuat. Prin atacul său asupra Ucrainei, Putin şi-a făcut, evident, calcule greşite - şi politic, şi militar, şi economic. Unitatea vestului, capacitatea sa de a-şi reduce în termenul cel mai scurt dependenţa de gazele, petrolul şi cărbunele din Rusia, sileşte Kremlinul să-şi reorienteze economia spre ţările asiatice, în primul rând China. Aici, Putin nu are altă soluţie.

China are alternativă

China în schimb este în cu totul altă situaţie, profitând de dependenţa Rusiei de ea, de exemplu prin faptul că primeşte petrol şi gaze ruseşti în condiţii preferenţiale. Cu cât durează mai mult această dependenţă a Rusiei de China, cu atât mai bine pentru regimul de la Beijing. China a eludat deja din 2014 sancţiunile vestului împotriva Rusiei. Să ne amintim că SUA şi UE au instituit sancţiuni împotriva Rusiei după ce aceasta, încălcând normele dreptului internaţional, a anexat Crimeea. Concomitent, China şi-a continuat, cu succes, cooperarea economică cu vestul.

Xi nu depinde de Rusia. Chiar dacă preşedintele Chinei îi ameninţă pe americani, Beijingul are în continuare posibilitatea de a ajunge la un compromis cu administraţia de la Washington.

Strategia zero covid din timpul pandemiei a slăbit în 2022 creşterea economică a Chinei, după cum atestă statisticile oficiale chineze. Dar după anularea restricţiilor, economia chineză s-a stabilizat. Iar preşedintele Xi nu pare interesat să poarte un război comercial cu SUA şi, pe cale de consecinţă, cu UE. Beijingul încearcă, aşa cum a încercat anterior şi Moscova, să bată o pană de despicat în alianţa transatlantică. Până acum fără succes. Fiindcă războiul din Ucraina le-a arătat europenilor cât sunt de dependenţi de conducerea americană.

Taiwanul poate schimba totul

Rusia şi China - acesta nu este un parteneriat între egali. Xi este suficient de înţelept pentru nu-i umili pe ruşi în public. El nu face nicio afirmaţie care să-i facă să simtă cât sunt de slabi economic şi de dependenţi de ţara sa.

Unii economişti se aşteaptă ca standardul de viaţă din Rusia să scadă în continuare în anii ce vin, şi fiindcă sute de mii de experţi IT şi-au părăsit ţara în urma invaziei din Ucraina. Poate că Putin nu are de ales şi ia în calcul declinul economic al ţării sale. Dar obiectivul lui Xi este în continuare să ajungă din urmă SUA, din punct de vedere economic, şi poate chiar să le depăşească într-o bună zi.

Un studiu recent  al Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Politică (SWP) din Germania, aminteşte de vizita în SUA a proaspăt-alesului preşedinte Xi din anul 2012. Atunci el a vorbit despre "un nou tip de relaţii între marile puteri în secolul al XXI-lea. America şi China ar trebui să fie puteri cu drepturi egale. Despre Rusia niciun cuvânt.

Între timp, liderii de la Beijing spun că Rusia este "cel mai important partener strategic" al Chinei; că ambele ţări sunt unite în atitudinea lor privind rivalul SUA. În privinţa poziţiei Chinei faţă de conflictul din Ucraina, studiul realizat de SWP îl citează pe politologul chinez Yan Xuetong. În opinia acestuia, China ar putea fi împinsă ofensiv de partea Rusiei doar dacă SUA ar sprijini militar o declaraţie de independenţă a Taiwanului.