De când Donald Trump a revenit la putere, îngrijorarea domină peste tot acolo unde există dependențe față de SUA în condiţiile în care acestea ar putea deveni periculoase. În atenție a intrat și sectorul plăților digitale.

Christine Lagarde, directoarea Băncii Centrale Europene (BCE), este alarmată. „Trebuie să reducem această vulnerabilitate și să ne asigurăm că există o ofertă europeană – pentru orice eventualitate. Nu se știe niciodată...”, a declarat ea recent într-un interviu pentru Newstalk. „Este important ca plățile digitale să fie sub controlul nostru.”

Dependență diferită în UE

În Europa, o mare parte din tranzacțiile de plată se realizează fără numerar. Dintre plățile fără numerar din primul semestru al anului 2024, 56% au fost efectuate cu cardul. Asta înseamnă peste 40 de miliarde de tranzacții, potrivit BCE. Dacă privim la plățile dintre consumatori și companii, se observă că țările din UE depind în mod diferit de sistemele americane de plată cu cardul, precum Visa sau Mastercard.

Unele state, cum ar fi Irlanda sau Țările de Jos, au ajuns, potrivit BCE, într-o dependență totală față de Visa și Mastercard. Altele, precum Germania sau Franța, au implementat sisteme proprii de plată cu cardul și sunt astfel mai puțin dependente de companiile americane. În Germania, Girocard (în trecut EC-Karte) deține o cotă de piață de peste 70% în sistemele de carduri. În Franța, sistemele naționale de carduri ajung la aproape 80%.

Cât de mare este problema cu adevărat?

Unul dintre cei care privesc critic aceste cifre este Hugo Godschalk, consultant cu o experiență de aproximativ 40 de ani în domeniul plăților. El subliniază că, dacă luăm în calcul întreaga activitate de plăți din Europa – incluzând și tranzacțiile între companii – mai puțin de un procent din valoare este procesat prin sisteme americane. „Nu se poate vorbi, desigur, de o dominație”, spune directorul firmei de consultanță PaySys Consultancy.

De asemenea, argumentul BCE că sistemele naționale nu funcționează pentru plăți transfrontaliere este valabil doar pentru achizițiile fizice în străinătate, nu și pentru comerțul online în cadrul Europei, afirmă Godschalk.

Plata prin aplicație

Dar Europa este vulnerabilă și în alt domeniu. Pe lângă plățile cu cardul, tot mai multe cumpărături se fac prin aplicații mobile. Și aici domină produsele companiilor tehnologice americane, cum ar fi Apple Pay, Google Pay sau PayPal. Aceste plăți reprezintă deja aproape o zecime din tranzacțiile din retail, potrivit economistului-șef al BCE, Philip Lane, într-un discurs susținut în Irlanda în martie. Creșterea anuală este aici de două cifre.

Aceste companii americane sunt supuse reglementărilor și intereselor geopolitice ale guvernului SUA. De asemenea, protecția datelor și controlul asupra datelor de plată reprezintă o problemă, deoarece multe tranzacții sunt procesate prin servere din SUA și, astfel, se supun legislației americane. „Această dependență expune Europa riscului de presiuni și constrângeri economice și are un impact asupra autonomiei noastre strategice”, a avertizat Lane.

Soluția Rusiei pentru UE?

Ceea ce pentru Europa este încă un scenariu teoretic, a devenit realitate în Rusia după atacul asupra Ucrainei în 2022. În martie 2022, Visa, Mastercard, American Express și PayPal și-au suspendat activitatea în Rusia. Însă Vladimir Putin se pregătise din timp.

„El a ordonat cu ani în urmă ca procesarea tranzacțiilor interne cu Visa și Mastercard să aibă loc în Rusia”, explică Godschalk. Asta înseamnă că autorizarea plății, clearing-ul și decontarea se fac prin procesoare rusești. Astfel, cardurile Visa emise de băncile rusești au continuat să funcționeze în Rusia – dar nu și în străinătate.

Aceasta ar putea fi și o soluție temporară pentru Europa, consideră Godschalk. În acest caz, plățile nu ar mai trebui să fie procesate prin Visa sau Mastercard. Astfel, companiile americane nu ar putea boicota plățile cu cardul în interiorul Europei.

Totuși, pe termen scurt, așa ceva nu funcționează. Elaborarea unei directive sau reglementări la nivel european ar dura cel puțin 2-3 ani, estimează Godschalk.

Așteptând moneda euro digitală

Godschalk consideră că avertismentele BCE privind dependența în sectorul plăților sunt mai degrabă un argument de vânzare pentru ideea euro-ului digital. Moneda euro digitală este emisă de Banca Centrală, la fel ca numerarul, și deci fără risc.

Banii digitali din conturile bancare sunt însă bani ai băncilor comerciale – creați de acestea. Teoretic, sunt mai puțin siguri, deoarece, dacă banca dă faliment, banii dispar. În practică, însă, asigurarea depozitelor protejează clienții de o astfel de pierdere.

Proiectul monedei euro digitale este promovat de BCE din 2021. Din iunie 2023, o propunere legislativă a Comisiei Europene se află pe masa Parlamentului European. Însă o decizie întârzie. Ea trebuie să stabilească cadrul în care va fi introdusă moneda euro digitală – de exemplu, dacă toate băncile vor fi obligate să ofere conturi de euro digital și dacă comercianții vor fi obligați să le accepte. Prin urmare, introducerea monedei euro digitale este incertă și ar putea dura ani de zile.

Până acum, nici băncile nu sunt entuziasmate  - pentru că ar pierde o parte din afacere - și nici consumatorii nu au motive convingătoare să adopte un nou sistem, spune Godschalk.

Sistemul de plăți Wero, încă la început

European Payments Initiative (EPI) dorește să introducă un sistem de plată european propriu, care să concureze cu cele americane. În acest scop, la sfârșitul anului 2020, furnizori europeni de servicii de plată și bănci din mai multe țări s-au unit.

Noul lor sistem de plată, Wero, a fost lansat în iulie 2024. Unele bănci germane permit deja plăți mobile prin Wero. Spre deosebire de transferurile obișnuite, Wero nu necesită un IBAN de 22 de caractere. Este suficient un număr de telefon mobil sau o adresă de e-mail – similar cu PayPal.

Problema este: cine a auzit de Wero? Într-un sondaj comandat de Verivox la sfârșitul lunii octombrie 2024, aproape 90% dintre cei 1000 de respondenți din Germania au declarat că nu știu ce este Wero.

Un sistem propriu european de carduri de credit?

Rămâne întrebarea de ce Europa nu a creat un sistem propriu de carduri de credit, în paralel cu cele americane. „În trecut, au existat mai multe încercări de a stabili un sistem european de carduri”, spune Godschalk. Însă, în special în Germania și Franța, interesul pentru investiții mari într-un astfel de sistem a fost scăzut, deoarece volumul tranzacțiilor transfrontaliere este relativ mic. În cele din urmă, aceste sisteme au fost vândute – culmea – tocmai companiilor americane.