Sorin Grindeanu, 52 de ani, a fost ales de Consiliul Politic Național al PSD președinte interimar (cu 67 de voturi) în defavoarea primarului sectorului 4, Daniel Băluță (14 voturi), unul dintre fruntașii social-democrați care înainte de turul al doilea a anunțat că votează cu Nicușor Dan.

Odată cu această alegere, PSD a dat semnalul că nu se reformează, că preferă să-i păstreze la vârf pe cei care au dus partidul la scorul său istoric cel mai mic (22% voturi exprimate, 26% după redistribuirea voturilor formațiunilor care nu au intrat în parlament).

Sorin Grindeanu a avut, de altfel, roluri importante de jucat în PSD. În perioada în care președintele PSD era Liviu Dragnea, primul pion pe care a mizat acesta a fost chiar Sorin Grindeanu, pe care l-a propulsat prim-ministru după ce PSD a câștigat alegerile din 11 decembrie 2016 cu aproape 50%. În 2017, Grindeanu a semnat vestita Ordonanță de Urgență nr. 13 prin care se amnistiau o serie de fapte de corupție, inclusiv cele de care era acuzat Dragnea. Sub presiunea străzii, guvernul a renunțat la această ordonanță, dar numele lui Sorin Grindeanu rămâne legat de istoria întunecoasă a social-democraților, de metodele partidului de a ascunde gunoiul sub preș prin folosirea instrumentelor legale, de susținerea unor lideri corupți, de rămânerea cu orice preț la putere.

Sorin Grindeanu reprezintă trecutul PSD, acel trecut împotriva căruia s-au revoltat mulți dintre votanții săi trecând în tabăra radicalilor sau a nehotărâților și care l-au sancționat pe Marcel Ciolacu în noiembrie 2024 când a candidat la președinție. 

O parte dintre liderii importanți din PSD, cei cu rezultate câștigătoare la alegeri, vor ca partidul lor să facă „o opoziție constructivă”. Primarul din Buzău, Constantin Toma, consideră însă că în acest moment „a sta în opoziție înseamnă să-ți distrugi țara” și declară că trebuie respectată opțiunea românilor care au votat duminică Nicușor Dan președinte-Ilie Bolojan premier. Primarul social-dmeocrat al Buzăului argumentează în favoarea lui Ilie Bolojan, fost primar la Oradea și fost șef al Consiliului Județean Bihor, subliniind că „ne-a arătat ce poate” iar „Oradea e un oraș pe care dacă-l decupezi și poți să-l pui oriunde în Europa, fiindcă e de acolo”.

Șeful social-democrat al Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a declarat în schimb că PSD intră la guvernare doar dacă preia conducerea executivului. Între timp, Sorin Grindeanu a primit din partea conducerii PSD un mandat în alb pentru a negocia diferite variante cu PNL, USR, UDMR, dar și cu președintele ales Nicușor Dan. Șeful interimar al social-democraților spune că are în vedere câteva linii roșii care țin mai cu seamă de deciziile economice, dar că în rest are deplină libertate în tratativele care urmează.

Marii baroni PSD, mai ales cei care l-au susținut, fără să facă tam-tam, pe George Simion în turul al doilea al prezidențialelor de duminică, preferă să stea în opoziție, fiindcă urmează o perioadă grea din punct de vedere economic, în care vor avea de suferit mulți dintre votanții lor. Progresiștii, cum e și vicepreședintele Mihnea Costoiu, consideră că singura cale de salvare a partidului e rămânerea în arcul guvernamental. Costoiu le-a făcut o analiză liderilor PSD la ședința Consiliului Politic din care rezultă că partidul poate să dispară total dacă nu intră la guvernare și rămâne în opoziție lângă AUR și restul extremiștilor.

Negocierile care urmează vor arăta în ce tabără este PSD: alături de pro-europeni și reformiști sau lângă AUR? N-ar fi prima dată când acest partid pariază pe extremiști. De ce? Fiindcă în ultimii 35 de ani au existat mereu la vârful acestui partid dilematici, personaje care ar fi preferat să vireze spre Est și care ar fi ajuns în barcă alături de Viktor Orban al Ungariei dacă în România n-ar exista un electorat masiv pro-atlantist. De la Ion Iliescu la Sorin Grindeanu, sinusoidele PSD fac deja parte din istoria labilă a tranziției autohtone