Plasticienii Ala Rusu, Simion Zamşa şi iurii Platon sunt unii dintre puţinii pictori moldoveni desprinşi din generaţia de după destrămarea fostei Uniuni Sovietice care au reuşit să impresioneze publicul european prin fineţea unor lucrări de artă executate impecabil. Deşi poate cu prea multe surprize la început, graţie eforturilor reprezentanţilor Asocieţiei Art-Dialog din Bonn, care au organizat expoziţia în cooperare cu Radio Deutsche Welle, operele de artă au ajuns, în cele din urmă, în inima Europei. Pentru plasticieni, expoziţia este o şansă de afirmare într-un spaţiu în care munca de artist plastic contează. Într-un interviu acordat postului de radio Deutsche Welle Ala Rusu a menţionat: “În Germania pur şi simplu am perspective. Eu cred că dacă vor fi oameni sensibili la ceea ce vor vedea astăzi aici – vor apare niste deschideri, iar la Chişiău nu cred că pot apare astfel de şanse pentru noi, pentru că bani nu sunt, posibilităţi puţine, iar interes zero”.

Investiţiile guvernamentale mizere în cultura moldovenească îi determină pe mulţi plasticieni tineri din Republica Moldova să părăsească ţara, în timp ce oamenii de artă de vârsta a treia sunt condamnaţi să trăiască şi să creeze în condiţii neomeneşti. Iată ce a declarat în legătură cu aceasta plasticianul moldovean Iurii Platon: “Noi de fapt, suntem idealişti. Aşa suntem noi, artiştii – mai mult trăim cu spiritul decât cu banul. Eu cunosc la Chişinău artişti care trăiesc în cumplită sărăcie, dar ei nici nu observă că sunt săraci. Foarte des, merg la vecinul meu de atelier de la Chişinău – un pictor de mare valoare din Moldova pe care îl cunoaşte toată lumea, Andrei Mudrea. El întotdeuna a fost sărac, dar de fiecare dată mă miră faptul că este foarte primitor. Nu se pune în discuţie – are cu ce te primi sau nu. Iarna iese afară, rupe crenguţe de vişin, le pune într-o cratiţă şi le fierbe şi face ceai. Şi nu contează cu ce te serveşte, dar însăşi faptul că o face cu suflet... Şi este mai important ceaiul cela din crenguţe de vişin, decât să fii tratat în altă casă cu bucate alese, dar care nu-ti sunt oferite cu bunăvoinţă".

Şi chiar dacă a reuşit să cucerească publicul european cu lucrările sale inedite, Iurii Platon, visează la ziua în care va putea reveni în Republica Moldova alături de colegii şi prietenii săi care l-au învăţat să ţină pensula în mână. "Eu n-am plecat şi nici n-am de gând să plec. Întâmplător am şi eu un atelier oferit de Departamentul de Cultură al oraşului Leipzig atunci când eram pur şi simplu venit cu pluta, când nu aveam absolut nimic. Dar eu nu am de gând să părăsesc ţara. Nu am de gând să prin rădăcini în Leipzig. Indiferent dacă îmi place mie sau nu Republica Moldova - unde n-aş fi, întotdeuna cu sufletul şi cu rădăcinile sunt acolo. În Germania mă simt confortabil, dar întotdeuna am senzaţia că sunt într-o deplasare - într-o deplasare de lungă durată”.

Ca să poată supravieţui, puţinii pictori tineri care au mai rămas la Chişinău sunt nevoiţi să-şi ia ore de predare la facultăţile de artă, iar ca să poată organiza o expoziţie, ei trebuie să umble luni la rând cu cerşitul pe la uşile agenţilor economici. Plasticianul Simion Zamşa a trecut de nenumărate ori prin astfel de situaţii: “Există o piaţă a artei în Chişinău, dar nu sunt bani. În societate acuma se investeşte în distracţii, în afaceri, dar arta, până la moment nu este apreciată la justa valoare, dar pot să vă spun că există oameni în Basarabia care ajută artiştii. Există! Şi o fac absolut dezinteresat”.

Potrivit directorului-executiv al Asociaţiei Art-Dialog din Germania, Uta Miksche, prin expoziţia organizată la “Deutsche Welle”, Republica Moldova obţine şansa de a se prezenta în Occident ca ţară europeană”. “Nimeni, în Europa de Vest nu cunoaşte Republica Moldova. Această expoziţie este o şansă de a aduce această ţară în conştiinţa publicului european. Totodată, prin astfel de acţiuni, Republica Moldova dobândeşte şansa de a se prezenta în Occident ca ţară europeană. Noi prezentăm Republica Moldova prin arta moldovenească şi vrem s-o demonstrăm publicului din Europa Occidentală”.