Va avea loc curând o întâlnire între preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski, aşa cum încearcă să medieze omologul lor american, Donald Trump? Iar dacă cei doi vor conveni cu adevărat un drum către un armistiţiu şi apoi către semnarea unui acord de pace în Ucraina ce rol îi va reveni Germaniei în context? Pentru moment nu există răspuns la aceste întrebări – dar tema a provocat deja dezbateri la Berlin.

O dezbatere fantomatică germană

Politicieni germani dezbat deja de câteva zile o chestiune care nici nu figurează pe agenda deciziilor: dacă Rusia şi Ucraina cad de acord va trimite şi Germania soldaţi pentru alcătuirea unei posibile trupe de menţinere a păcii? Zelenski va fi probabil de acord să poarte discuţii cu Putin doar dacă primeşte în prealabil garanţii de securitate pentru Ucraina. Şi aceasta ar putea însemna ca o trupă cu alcătuire internaţională să vegheze în ţară să nu se reia luptele. Germania nu ar putea fi lăsată pe dinafară, mai ales că Friedrich Merz, cancelarul creştin-democrat, insistă ca ţara sa să aibă o voce puternică la soluţionarea conflictelor. Şi vicepreşedintele SUA, JD Vance, a declarat postului tv "Fox News" că Europa trebuie să preia "partea leului" din garanţiile de securitate imaginabile. Dar cât de nesigur este întregul plan - asta se poate vedea din reacţiile Moscovei. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat clar că staţionarea unor trupe europene în Ucraina este "cu totul inacceptabilă".

Majoritatea se opune trimiterii unor soldaţi germani în Ucraina

Şi în Germania a devenit limpede că lui Friedrich Merz îi va fi foarte greu să obţină acordul pentru formarea unei astfel de trupe. Social-democraţii, partnerii săi de coaliţie, avertizează faţă de planuri pripite. Liderul SPD, Lars Klingbeil, a declarat postului Sat.1 că ar fi bine dacă se vor putea purta acum discuţii serioase. Desigur, Ucraina are nevoie de siguranţa de a nu mai fi atacată, dar "asta presupune în primul rând o armată ucraineană puternică. Apoi vom mai vedea ce se mai poate face. Dar pentru moment nu se pune întrebarea dacă vor fi sau nu soldaţi germani". Şi germanii văd lucrurile la fel. În cadrul unui sondaj realizat de institutul sociologic Civey la solicitarea "web.de" 51 la sută din respondenţi s-au declarat împotriva participării Germaniei la alcătuirea unei misiuni de pace în Ucraina. Doar 36 la sută din cei chestionaţi au afirmat că aceasta ar fi o decizie corectă.

Wadephul manifestă reţinere, Merz este mai degrabă pentru

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, şi el conservator ca şi Merz, s-a exprimat cu reţinere. În cadrul unei vizite în Indonezia şi Japonia Wadephul a stârnit ample comentarii în presă după ce a declarat în podcastul "Table.Today" că o misiune în Ucraina ar "suprasolicita probabil Germania". Deja brigada de luptă a Bundeswehr din Lituania cu cei 5000 de soldaţi ai săi, aflată în curs de formare, dă mari bătăi de cap armatei. Ulterior, Wadephul s-a declarat sceptic în cursul unui interviu oferit DW că se va ajunge la negocieri de pace între Rusia şi Ucraina. "Toţi aşteaptă acum să vadă dacă Vladimir Putin este cu adevărat dispus să poarte discuţii serioase vizând încetarea acestui război. Din păcate, pe câmpul de luptă situaţia arată în continuare cu totul diferit".

Germania este deja suprasolicitată înainte de demararea unui astfel de proces? Cu câteva zile în urmă, în cadrul întâlnirii lui Trump cu Zelenski şi cu diverşi politicieni de vârf europeni, cancelarul Merz avea o poziţie cu totul diferită. În privinţa unui posibil proces de pace el a declarat că Germania are un mare interes şi o mare responsabilitate de a participa. "Asta este pentru mine clar", a adăugat el. Dar desigur, această temă trebuie dezbătută şi în cadrul coaliţiei de la Berlin. Pentru misiuni ale Bundeswehr în străinătate este de fiecare dată necesar votul Bundestagului.

Sceptici sunt cu precădere germanii din estul ţării

Speriaţi probabil de această afirmaţie curajoasă a cancelarului, aproape zilnic diverşi politicieni germani iau poziţie faţă de ideea trimiterii de trupe ale Bundeswehr în Ucraina. Cei mai mulţi sunt sceptici şi resping această perspectivă, mai ales că o atare decizie nu trebuie luată curând. Vehement împotrivă sunt mai ales politicieni conservatori din estul ţării. Acolo atât partidele de stânga cât şi de dreapta, între care Stânga şi Alternativa pentru Germania, resping categoric această perspectivă. Probabil şi de aceea premierul creştin-democrat al landului Saxonia, Michael Kretschmer, a declarat: "Nu este permis ca perspectiva trimiterii la luptă în Ucraina a unor soldaţi germani să devină o temă de dezbatere". Şeful organizaţiei de tineret a conservatorilor (Junge Union), Johannes Winkel, are o altă poziţie. El a declarat pentru "Redaktionsnetzwerk Deutschland": "Nu putem afirma pe de-o parte că vrem să reducem dependenţa de armata americană şi că Europa trebuie în sfârşit să se maturizeze iar pe de altă parte să refuzăm responsabilitatea când pentru prima dată lucrurile devin concrete".

Dar pentru moment nimeni nu ştie când lucrurile vor deveni concrete. Şi poate că o posibilă întâlnire Putin-Zelenski va fi parte a unui mare show sau chiar periculoasă pentru Ucraina, după cum se teme Wolfgang Ischinger, fostul director al Conferinţei de Securitate de la München. Deja la capătul întrevederii Putin-Trump din Alaska, Ischinger a scris pe platforma X: "Nu există niciun indiciu pentru moment că preşedintele Putin este gata să pună capăt acestui război". În privinţa unei întâlniri Putin-Zelenski el a scris de asemenea: "Aici nu-mi pot închipui decât un scenariu de groază". Întâlnirea nu ar conduce către o soluţie ci ar fi folosită de Putin pentru a câştiga timp şi a reporni ulterior războiul. Este o perspectivă pe care o împărtăşesc şi numeroşi politicieni germani. Într-un astfel de caz chestiunea alcătuirii unei trupe de menţinere a păcii nici nu ar mai conta.