A fost prima dezbatere între un actual și un fost președinte al SUA. Președintele democrat Joe Biden și candidatul republican la Președinția Statelor Unite Donald Trump s-au întâlnit joi seară, ora locală, la Atlanta, cu mai bine de patru luni înaintea scrutinului care va desemna șeful statului. Au discutat despre imigrație, economie și tot felul de alte probleme cu care America se confruntă.

Una dintre primele concluzii este îngrijorătoare pentru democrați: în cursa pentru Casa Albă au probleme. Încă de la început, vocea lui Biden a sunat plăpândă. După dezbatere, mai multe surse din echipa de campanie au atribuit starea vocii președintelui unei răceli. Situația l-a făcut pe Biden, a cărui vârstă (81 de ani) a fost un punct major de disconfort pe parcursul campaniei, să pară și mai fragil.

”Aș fi divulgat înainte faptul că are o tuse”, a comentat pentru DW J. Miles Coleman, analist electoral la Centrul pentru Politică al Universității din Virginia. Dacă echipa lui Biden ”ar fi comunicat asta înainte de eveniment, unii l-ar fi judecat puțin mai blând”.

Biden nu s-a dovedit ”apt pentru funcție”

Recenziile făcute lui Biden după dezbatere nu au fost deloc amabile și nu doar din cauza acestei presupuse răgușeli. Publicul nu a avut nevoie ca Trump să sublinieze că o serie de fraze ale lui Biden nu au avut sens.

Pentru alegătorii democrați convinși, pentru tabăra ”Niciodată Trump!”, o dezbatere televizată ca aceasta nu va face, probabil, mare diferență. Dar pentru cei care nu s-au hotărât încă, dezbaterile sunt o șansă de a auzi de la ambii candidați soluții sau, cel puțin, abordări ale unor probleme cruciale și de a vedea cum se poartă fiecare dintre cei doi. Înainte de întâlnirea de joi, două întrebări majore au fost dacă Biden va fi suficient de agil pentru a înlătura orice îngrijorare cu privire la vârsta lui și dacă Trump va fi capabil să se comporte prezidențial.

”Nu există nimic ce poate fi ascuns: această dezbatere a fost un dezastru pentru Joe Biden”, apreciază Ines Pohl, șefa biroului DW din Washington. ”Obiectivul principal pentru Biden în această seară a fost să demonstreze că este apt pentru o funcție, dar a eșuat lamentabil”.

David Axelrod, consilier al fostului președinte Barack Obama până în 2011, a estimat la CNN că Biden nu a reușit să lase o impresie energică și că, pe alocuri, a părut chiar puțin dezorientat. Pe Trump, care are 78 de ani, îl despart foarte puțini ani în minus de Biden, dar a părut cu un deceniu mai tânăr decât actualul președinte, a punctat și Coleman.

Trump refuză să răspundă la întrebări

Fostul președinte s-a descurcat mai bine în încercarea de a-și atinge scopul: a avut un comportament cât de cât prezidențial. Spre deosebire de precedenta dezbatere cu Biden, cea din 2020, de data aceasta nu și-a întrerupt constant adversarul. Probabil a ajutat și faptul că microfoanele erau pornite doar la candidatul aflat la rând să vorbească.

Trump a ignorat de mai multe ori intervențiile moderatorilor. În loc să răspundă la întrebări despre îngrijirea copiilor sau despre vârsta lui, Trump a revenit iar și iar la subiectul său preferat: cum ar distruge țara imigranții ilegali care au reușit să vină în SUA datorită politicii lui Biden.

”Trump consideră că a răspunde la subiectul unei întrebări este ceva opțional”, susține analistul electoral Coleman. ”Dar, în general, nici nu fost presat prea tare de moderatori”.

De asemenea, Trump a mințit flagrant de mai multe ori în timpul dezbaterii. Pentru a da un exemplu referitor la subiectul său preferat, fostul șef al administrației de la Washington a susținut că, de-a lungul mandatului său prezidențial, granița SUA a fost cea mai sigură ”din istoria țării noastre”. În realitate, migrația ilegală a fost mai mare în timpul mandatului lui Trump decât în fiecare dintre mandatele lui Barack Obama, potrivit echipei de fact checking de la Institutul Poynter.

Va accepta Trump rezultatele alegerilor?

Într-unul dintre momentele cheie ale dezbaterii, Trump a refuzat să spună dacă va accepta rezultatele alegerilor viitoare, indiferent de cum vor arăta acestea. Întrebarea a fost o trimitere la ceea ce s-a întâmplat după ultimele alegeri. În 2020, Trump a refuzat să-și accepte înfrângerea în fața lui Biden și a susținut că democrații au manipulat rezultatele. Și-a menținut narațiunea despre alegerile furate chiar și după ce renumărarile și deciziile instanței au infirmat-o. Această atitudine a jucat un rol în încurajarea susținătorilor de dreapta ai lui Trump care aveau să ia cu asalt Capitoliul, pe 6 ianuarie 2021, în încercarea de a perturba transferul democratic de putere.

După ce a deviat de două ori în timpul dezbaterii, Trump a spus în cele din urmă că va accepta rezultatele alegerilor din 2024 dacă ar fi ”alegeri corecte, legale și bune”, fără a preciza ce înseamnă asta.

Democrații ”în stare de panică”

Prestația în general confuză a lui Biden s-a concretizat într-un scor slab inclusiv pe teme care ar fi trebuit să îi aducă multe puncte, cum ar fi condamnările penale ale lui Trump sau poziția în materie de drepturi reproductive a candidatului republican. Discuția despre promisiunea de a restabili dreptul constituțional la avort la nivel național, blocată de Curtea Supremă în 2022 cu voturile a trei judecători conservatori numiți de Trump, nu a prins cu adevărat tocmai pentru că Biden a abordat subiectul fără strălucire.

Imediat după încheierea dezbaterii s-a vorbit dacă democrații ar mai putea nominaliza un alt candidat la președinție înainte de Convenția Națională Democrată din august sau eventual chiar în timpul reuniunii de partid. Reporterii CNN au relatat despre ”îngrijorări” legate de Biden exprimate de unii politicieni democrați, fără însă a-i numi.

Ines Pohl, care a relatat pentru DW și la alegerile din 2020, susține că prestația lui Biden la dezbatere ”a stârnit discuții despre modul în care Partidul Democrat l-ar putea împiedica să candideze din nou”. O modalitate ar fi ca la viitoarea convenție să se recurgă la alegerea unui candidat diferit. Ar fi ceva extrem de neobișnuit pentru ultimele decenii de politică americană. Dar acestea nu sunt vremuri obișnuite, conchide Pohl: „Democrații sunt într-o stare de panică”.

Adaptare după un articol publicat pe DW-English.