DW a publicat în urmă cu câteva zile relatările unui presupus martor complice, care povestește cu amănunte de participant direct despre cazurile de dispariție a unor lideri ai opoziției din Belarus. În 1999, fostul ministru de Interne de la Minsk Iuri Zaharenko, fostul șef al comisiei electorale centrale Viktor Gonciar și omul de afaceri Anatoli Krassovski au dispărut fără urmă. Soarta lor nu a a fost clarificată nici în ziua de azi.

Într-un interviu exclusiv pentru DW, Iuri Garavski a formulat acuzații grele la adresa întemeietorului unității speciale paramilitare "SOBR", fostul locotenent șef Dmitri Pavlicenko, ofițer în cadrul Ministerului bielorus de Interne. Acesta ar fi pus la cale răpirea și asasinarea celor trei opozanți ai președintelui Lukașenko, pe care i-ar fi împușcat cu sânge rece.

Procuratura generală: Cazurile nu sunt închise

Pavlicenko a reacționat la doar câteva ore după publicarea articolului DW. Pentru portalul bielorus "tut.by", el a descris afirmațiile lui Garavski drept "prostii" și a pus la îndoială credibilitatea martorului complice. El a confirmat însă că Garavski a făcut parte din unitatea nr. 3214. Din această unitate a fost recrutată în 1999 trupa de intervenție "SOBR". Pavlicenko susține că Garavski nu a fost însă deloc membru al "SOBR". La momentul dispariției celor trei politicieni, martorul citat de DW ar fi fost în închisoare, din cauza mai multor delicte.

Procuratura generală de la Minsk a explicat că dosarul dispariției celor trei politicieni nu a fost încă închis. Pentru "Radio Swoboda", purtătorul de cuvânt al procuraturii Dmitri Brilev a declarat că toate informațiile nou apărute în acest caz vor fi luate în considerare. Garavski a precizat în interviul pentru DW că va coopera total cu toți anchetatorii din acest caz și că este dispus să repete sub jurământ în fața unui tribunal penal din Europa afirmațiile făcute.

Cerere ca dosarele să fie deschise

Între timp, Anatoli Lebedko, tovarăș politic și prieten personal al lui Viktor Gonciar, s-a adresat oficial autorităților de la Minsk. Afirmațiile martorului DW ar fi importante, motiv pentru care "am trimis azi două scrisori la comitetul de anchetă și la procuratura generală din Belarus, cu propunerea să se deschidă dosarele vechi de 20 de ani și să cerceteze aceste cazuri care captează atât de mult interes public", a spus Lebedko pentru DW. El ar resimți o "obligație personală" față de familiile Gonciar și Zaharenko.

Solicitări de elucidare completă a circumstanțelor incidentelor din urmă cu 20 de ani vin și de la politicienii germani. În acest "capitol foarte întunecat din istoria Belarusului" trebuie ca toate datele cunoscute să fie făcute publice, cere Jürgen Hardt, purtător de cuvânt pentru politică externă a grupului parlamentar CDU-CSU. Pentru DW, Hardt atrage atenția și asupra unei "evoluții pozitive": presiunile UE din ultimii ani ar fi dus la ameliorarea situației drepturilor omului la Minsk. Mâna Europei rămâne întinsă, "dacă Belarus este dispus să clarifice aspecte din istoria sa și implicarea unor responsabili din stat în represiuni violente și să continue progresele în direcția democratizării", a declarat Hardt.

Avertisment privind concluzii premature

Bundestagul german are contact cu autoritățile de la Minsk printr-un grup propriu de parlamentari. Oliver Kaczmarek este vicepreședinte al acestui grup. Politicianul SPD a declarat pentru DW: "Salutăm în beneficiul familiilor victimelor elucidarea constructivă a cazurilor." Partidul său ar sublinia "la toate discuțiile cu organele din Belarus importanța problematicii drepturilor omului". El a avertizat însă cu privire la tragerea unor concluzii premature înainte de încheierea investigațiilor, care trebuie efectuate conform standardelor juridice internaționale.

Gyde Jensen (FDP), președintă a comisiei pentru drepturile omului și ajutor umanitar din Bundestag, a explicat pentru DW că Germania ar avea o obligație specială să se implice în păstrarea libertății, drepturilor omului, statului de drept și valorilor democratice în Europa. O transparență cât mai mare ar fi importantă în acest caz și în altele. Germania trebuie să militeze hotărât în acest sens.

Martorul complice Garavski a primit încă de luni, ziua publicării articolului DW, numeroase e-mail-uri de la prieteni. El s-ar simți "foarte ușurat" după dezvăluirile făcute, după cum a declarat pentru DW. Acum , el speră într-o "schimbare a raporturilor de putere din Belarus".