La sfârşitul lunii noiembrie se deschide sezonul ofertelor pentru sărbători, în care comercianţii îşi atrag clienţii cu un sortiment variat şi pretinse reduceri de preţ. În luna decembrie, în Germania, sunt livrate zilnic mai mult de 11 milioane de pachete, conform estimărilor liderului german în servicii de coletărie, DHL. Adică aproape dublu faţă de cele 6,2 milioane de colete expediate în medie într-o zi obişnuită.    

Curierii vor asuda şi mai mult, mai ales pe ultima bucată a traseului lor: transportul pachetelor de la maşină la uşa clientului. O muncă grea, pentru care sunt prost plătiţi. 

Metode ca-n Vestul Sălbatic?

Angajaţii calificaţi ai DHL, Hermes, UPS, DPD, GLS, Fedex & Co. câştigă mai puţin, comparativ cu colegii lor din alte sectoare ale economiei. Un curier cu normă întreagă câştigă lunar, în medie, 2.719 Euro. "Astfel, această categorie de lucrători este remunerată cu 20% mai puţin, comparativ cu restul angajaţilor", este concluzia Oficiului Federal de Statistică. Studiul se bazează pe datele din aprilie 2022, dar situaţia nu s-a schimbat deloc până acum.  

În acest sector se practică metode ca-n Vestul Sălbatic, consideră mulţi. Între altele, fiindcă marile concerne logistice precum Amazon sau Hermes lucrează, în majoritatea cazurilor, cu subcontractori. Or, în aproape nicio asemenea firmă externă nu se aplică tarifele stabilite prin contractele colective de muncă. Între firmele mari din Germania, DHL are cel mai mare număr de oameni angajaţi direct. Contractele colective se aplică cu rigurozitate.  

La alţi furnizori de servicii de coletărie, corectitudinea faţă de angajaţi lasă de dorit, constată, de multă vreme, observatorii. "Controalele scot mereu la iveală condiţii de lucru improprii sau chiar ostile. Între altele, se constată încălcări ale legii privind salariul minim pe economie, antreprenoriat fictiv sau nerespectarea măsurilor necesare pentru protejarea sănătăţii şi siguranţa la locul de muncă", afirmă sindicatul Verdi. 

Salarii mici, program de lucru neobişnuit

Frecvent, curierii muncesc oficial cu forme de angajare atipice: contracte pe perioadă determinată, normă redusă sau încadraţi prin firme intermediare de plasare a forţei de muncă (Zeitarbeit). Conform Oficiului Federal de Statistică, în această situaţie ar fi aproape 29% din angajaţii din acest domeniu, comparativ cu doar 19 procente înregistrate în celelalte sectoare economice. "În servicii poştale şi de coletărie, nu numai că lucrează pe salarii foarte mici, ci şi la ore neobişnuite", subliniază analiştii. Aproape 60% dintre ei muncesc şi la sfârşit de săptămână.

Prea multă muncă şi prea grea, reclamă sindicatul DPVKOM, care apără mai ales interesele angajaţilor fostei Bundespost - adică Poşta, Postbank şi Telekom. "Din ce în ce mai multe pachete, coletele grele, zonele de livrare tot mai mari şi deficitul de personal duc la o presiune fizică şi psihică uriaşă asupra curierilor", spune purtătorul de cuvânt al sindicatului, Maik Brandenburger. Mulţi angajaţi DHL au părăsit compania, refuzând să mai lucreze în asemenea condiţii.  

DHL este lider de piaţă în domeniu. Peste 116.000 angajaţi muncesc în segmentul servicii poştale şi coletărie. Acestora li se adaugă 40.000 de colegi în centrele de sortare şi 10.000 de sezonieri. "Suntem bine pregătiţi pentru afacerea de Crăciun", declară Nikola Hagleitner, şefa seviciilor poştale şi de coletărie DHL.

Revizuirea legii va îmbunătăţi situaţia

Cu toate acestea, angajaţii din acest sector muncesc mai mult şi mai greu, comparativ cu alţi lucrători, reiese inclusiv dintr-un raport al Casei de asigurări de sănătate Barmer. În raportul din 2020 se constată că cele mai frecvente cauze ale absenţei la locul de muncă au fost afecţiunile sistemului muscular şi osos - în proporţie de aproape o treime.     

Legea intrată în vigoare în 2019 era menită să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei acestei categorii de angajaţi. Prin lege, marile companii sunt obligate să se asigure că subcontractorii plătesc contribuţii la asigurările sociale pentru lucrătorii lor. La începutul acestui an, Bundesrat-ul i-a cerut guvernului să schimbe legea şi, în viitor, să interzică aşa-numitele acorduri de drept privat (Werkverträge).

Reprezentanţii Ministerului federal al Muncii şi Protecţiei Sociale doresc îmbunătăţirea condiţiilor de lucru în sectorul serviciilor de curierat şi coletărie. Noi prevederi privind securitatea muncii vor fi adăugate în viitoarea lege a Poştei, varianta revizuită. În acest sens, i-au fost deja înaintate propuneri Ministerului federal al Economiei.