De la începutul mobilizării pușcăriașilor din Ucraina, în luna mai, fiecare al nouălea din cei 27.000 de deţinuţi în închisorile ucrainene a fost eliberat înainte de termen "pentru a participa la apărarea ţării", cum se spune oficial. În orice caz, "libertate" nu este cuvântul potrivit pentru cei 3000 de bărbaţi. Bine păziţi de Garda Naţională, aceştia sunt duşi mai întâi la birourile de recrutare pentru a semna un contract cu forţele de apărare ucrainene. De acolo, ei sunt transportaţi la centrele de antrenament, în care vor fi transformaţi în soldaţi ai armatei ucrainene. 

Ocazia mult aşteptată de a merge pe front

Mulţi dintre deţinuţi şi-au exprimat dorinţa de a lupta pe front încă de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, adresându-se conducerii penitenciarelor, autorităţilor, deputaţilor şi activiştilor pentru drepturile omului. Cu toate acestea, persoanelor private de libertate şi celor condamnate cu suspendare le era interzis serviciul militar.

În primele luni după începerea războiului, sute de bărbaţi, ale căror dosare penale încă nu erau soluţionate de tribunal, încă mai puteau schimba închisoarea cu cazarma. Ulterior, persoanele condamnate n-au mai putut fi mobilizate.  

Potrivit lui Serghei Jonuşas, preşedintele Comisiei parlamentare pentru urmărire penală, în perioada aceea, fondatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, tocmai începuse să recruteze în Rusia puşcăriaşi pentru trupele sale. De asemenea, Ministerul rus al Apărării formase brigadele "Storm Z", alcătuite preponderent tot din puşcăriaşi. Inițial, ucrainenii nu au vrut să recruteze pușcăriși, din motive etice, spune Jonuşas. Cu toate acestea, în luna mai a acestui an, în curtea interioară a unei închisori din Kiev, el a anunţat mult aşteptata lege care facilitează mobilizarea deţinuţilor.

"Într-un interval de două săptămâni am primit 4564 de cereri, de la condamnaţi din toată ţara. Este mai mult decât am planificat noi", afirmă ministrul-adjunct al Justiţiei, Olena Wysozka.    

Serviciul militar nu este pentru oricine

Examinarea unei cereri durează aproximativ o săptămână. Deţinuţii cu răni, precum şi cei cu HIV sau tuberculoză, sunt respinși direct de către medicii închisorilor. Tot în închisori se decide dacă un deţinut îndeplineşte condiţiile pentru a fi eliberat înainte de executarea sentinţei sau nu. În primul rând, faptele comise contează.   

Parlamentarii au decis, după dezbateri aprinse, să nu accepte în armată persoanele condamnate pentru periclitarea siguranţei statului, terorism, crimă cu premeditare, atacuri asupra poliţiştilor sau militarilor, accidente rutiere soldate cu morţi din cauza consumului de alcool la volan, violenţă sexuală şi acte de corupţie deosebit de grave. 

Solicitanţii care nu sunt excluşi pe loc primesc vizita ofiţerilor de recrutare din brigăzile ucrainene. Aceştia au ţinut să sublineze pentru DW că între vizita lor în închisori şi mobilizarea din penitenciarele ruseşti este o diferenţă uriaşă. În Ucraina nu este vorba despre a-i impulsiona pe deţinuţi să meargă pe front, ci despre a găsi voluntari care au hotărât deja în mod conștient că vor să participe la război. 

Conform registrelor, pe data de 18 iunie, peste 2800 de cereri venite din partea deţinuţilor ucraineni erau soluţionate favorabil. Mai ales cazul lui Oleksandr B. din Harkov a făcut furori. O ironie a destinului. Oleksandr B. a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru că a fugit de mobilizare. A contestat verdictul la Curtea Supremă. După o lună în penitenciarul de la Pervomaisk, renumit pentru condițiile dure, Oleksandr B. a cerut să fie înrolat în armată. Pe 20 mai, acesta a fost eliberat mai devreme din închisoare. Conform avocatului său, Oleksandr B. efectuează acum perioada de instrucţie.  

Tur de recrutare prin toată ţara

L-am întâlnit în faţa unui penitenciar pe Dmitro Kuşartciuc, comandant de batalion al brigăzii a 3-a de asalt. În toamna anului 2021, el însuşi a fost în arest preventiv, timp de trei luni de zile, suspectat că ar fi lovit un poliţist la un miting politic. Kuşartciuc este însoţit de psihologul brigăzii, un cameraman şi un soldat mai în vârstă. Echipa vrea să recruteze zeci de deţinuţi. Majoritatea bărbaţilor închişi în acest penitenciar nu sunt la prima condamnare. 

La intrarea închisorii stau la o ţigară alţi doi militari. Sunt din brigada 28 mecanizată, din regiunea Odesa, şi caută recruţi în toată ţara. "Cineva a făcut o încurcătură şi nu suntem lăsaţi să intrăm la deţinuţi. Ni s-a spus că ar trebui să recrutăm la noi, în sud. Dar de unde să luăm oameni dacă la noi, pe un kilometru de tranşeu, sunt doar 15 oameni?!" spune unul dintre cei doi.    

O chestiune de motivaţie

După câteva ore, echipa de recrutare se întoarce uşor dezamăgită. Echipa din Odesa a găsit 18 recruţi. Din cei 40 de deţinuţi cu care a stat de vorbă, Dmitro Kuşartciuc a ales 17. Dmitro este de părere că brigada a 3-a de asalt ar avea nevoie de mai mulţi: "Suntem una dintre puţinele unităţi care ştiu să se descurce cu condamnaţii. Le cunoaştem psihologia", spune el.  

Starea psihică, disponibilitatea de a lupta pe front şi motivaţia viitorilor soldaţi sunt mai importante decât povara faptelor comise, spune Kuşartciuc. "Oamenii pe care îi întâlnim în închisori vor să le spună copiilor lor, într-o bună zi, că în timpul războiului şi-au apărat ţara, nu că au stat la închisoare", adaugă el. 

În altă brigadă, în următoarele luni se doreşte formarea unui batalion de 600-800 de foşti puşcăriaşi, eventual cu un comandant provenind din rândurile acestora. "Este lipsă mare de oameni şi va trebui să mai aşteptăm mult după civilii mobilizaţi prin centrele de înrolare. Astfel ne putem umple golurile", spune comandantul adjunct Vladislav.  

În calitate de fost procuror, Vladislav nu îi consideră pe bărbaţii recrutaţi din închisori nişte infractori care vor să scape de pedeapsă. "Lucrăm cu cei motivaţi să-şi facă datoria." 

Printre aceștia se numără și Vitali J. , care are 23 de ani şi este din Kiev. Vitali a fost arestat în 2020 pentru posesie de droguri sintetice. A primit şapte ani de închisoare chiar dacă a susţinut că doar voia să expedieze în numele altcuiva pachetul găsit asupra sa. "Am vrut să merg la război chiar din timpul procesului, dar nu s-a putut. Am stat închis doi ani. Când s-a dat legea, am făcut cerere. Ştiu că trebuie să servesc în armată până la sfârşitul războiului, dar o să fie mai bine decât la închisoare", speră tânărul. 

Subcultura în penitenciarele ucrainene

Coordonatorul organizaţiei pentru drepturile omului "Protecţia deţinuţilor din Ucraina", Oleg Tsvily, militează de doi ani pentru primirea deţinuţilor în armată, dar noua lege îl dezamăgeşte. În opinia sa, aceasta ar fi fost adoptată în grabă. "Oamenii din închisori sunt ca nişte păianjeni într-un borcan. Ei îşi vor transfera conflictele, ierharhia subculturală şi duşmăniile lor în aceste unităţi speciale izolate", avertizează activistul. 

Potrivit lui, subcultura criminală ocupă încă un spaţiu important în penitenciarele ucrainene. Este un fel de ordine interioară a puşcăriaşilor, aflaţi permanent într-o relaţie delicată cu administraţia oficială a închisorii. Regulile nescrise interzic în mod clar serviciul militar în cazul unui "deţinut onorabil", adică "infractor de carieră". Doar "infractorii de carieră", adică reprezentanţii însemnaţi ai crimei organizate, le pot gestiona. Unul dintre aceştia ar fi Serghei Lysenko, alias Lera Sumskoi, care trăieşte de câţiva ani în străinătate. La începutul invaziei ruse în Ucraina, Lysenko le-a cerut infractorilor să apere ţara. "El a apelat la o regulă conform căreia este datoria fiecărui hoţ onorabil să riposteze în cazul unui atac", explică Tsvily.  

În orice caz, implicarea anumitor "infractori de carieră" în grupul Wagner şi "Storm Z" a fost criticată aspru de către lideri capi ai reţelelor criminale. Agenţia de ştiri "Prime Crime" a relatat pe această temă, citând instrucţiunile acestor lideri.

Problema banilor

Reticenţe faţă de mobilizarea puşcăriaşilor nu manifestă şi conducerile închisorilor, subliniază Tsvily. "Finanţarea penitenciarelor depinde de numărul de deţinuţi. În plus, mulţi lucrează în producţia internă, lucru care le aduce acestor instituţii bani frumoşi." Activistul cunoaşte şi plângerile deţinuţilor privind corupţia. Având în vedere soldele consistente primite pentru prezenţa pe front, unii directori de penitenciare ar cere mită pentru depunerea cererilor de eliberare înainte de termen.       

Autorii noii legi sunt optimişti. Ministrul ucrainean al Justiţiei, Denis Maliuska, estimează potenţialul penitenciarelor la 20.000 de mobilizări şi nu exclude posibilitatea anulării anumitor restricţii legate de natura faptelor comise. Totodată, legea le-ar putea viza şi pe femeile condamnate.