Asia Mathkour așteaptă în fiecare zi un apel telefonic prin care să i se spună că poate părăsi Gaza în direcția Egipt, prin punctul de trecere a frontierei Rafah. Asia, mamă a doi copii mici, o palestiniană cu pașaport canadian, trăiește în Gaza din 2014.

"Acum două săptămâni am primit un telefon din Canada. Mi s-a spus că punctul de trecere a frontierei Rafah va fi deschis și că dacă mergem o facem pe propria răspundere", relatează Mathkour la telefon. Însă după câteva ore mai târziu, speranțele ei au fost spulberate. Frontiera a fost închisă și așa a și rămas până acum. De atunci, femeia așteaptă în Rafah: "Ne simțim lăsați de izbeliște, nimeni nu ne ajută”.

Nici măcar un pașaport străin nu garantează scăparea din Gaza

Asia Mathkour nu este singura persoană aflată în această situație. Miercurea trecută, Casa Albă a anunțat că președintele american Joe Biden a încercat din nou să discute cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre ieșirea în siguranță din Gaza a cetățenilor străini și a palestinienilor care posedă o a doua cetățenie. Până în prezent, nicio țară nu a reușit să își scoată cetățenii sau persoanele cu dublă cetățenie din exclava palestiniană, care se află de trei săptămâni sub tirul israelian.

Potrivit informațiilor oficiale de la Berlin, în Gaza se află câteva sute de persoane cu pașapoarte germane, cele mai multe dintre ele având dublă cetățenie. Autoritățile nu oferă cifre mai precise.

Frontiere închise, bombardamente continue și o ofensivă terestră?

Israelul ține de trei săptămâni închisă frontiera cu Fâșia Gaza. La fel, punctul de trecere a frontierei Rafah către Egipt este în mare parte închis. De o săptămână, doar câteva camioane cu ajutoare au fost îngăduite să aducă alimente și medicamente urgent necesare în sudul Fâșiei Gaza.

Israelul a reacționat astfel la atacul terorist pe scară largă în timpul căruia militanții islamiști Hamas au intrat în Israel la 7 octombrie, ucigând peste 1400 de persoane și luând peste 200 de ostatici în Fâșia Gaza. Hamas, care conduce regiunea palestiniană de la Marea Mediterană din 2007, și-a fixat printre obiective distrugerea statului Israel. Pe lângă puterile occidentale și Uniunea Europeană, unele state arabe clasifică Hamas drept organizație teroristă.

De la atacul terorist al Hamas, Forțele de Apărare ale Israelului (FDI) atacă zilnic poziții în care se presupune că se află oamenii Hamas, în special în nordul Fâșiei Gaza. FDI a ordonat în mod repetat populației civile să părăsească nordul și să se mute temporar în sudul exclavei. Cu toate acestea, peste 7000 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene, susține Hamas.

În acest weekend, premierul israelian Netanyahu a declarat că a început "a doua fază" a atacurilor asupra Gaza. El a vorbit despre o ofensivă terestră care vizează eliberarea ostaticilor, dar și "zdrobirea Hamas".

"Tancurile au tras neîncetat"

Asia Mathkour și familia ei locuiesc la nord de orașul Gaza, aproape de granița cu Israelul. După izbucnirea noului război între Israel și Hamas, familia s-a mutat rapid într-un hotel din centrul orașului Gaza, o zonă care a fost considerată relativ sigură în timpul luptelor anterioare. Acum însă, armata israeliană a anunțat hotelurile că trebuie să treacă la evacuarea oaspeților. Aceștia, a transmis IDF, trebuie să fie mutați în sud, la fel ca toți ceilalți locuitori din nordul Fâșiei Gaza. Împreună cu alte zeci de mii de persoane, Mathkour și familia ei s-au îndreptat așadar spre Rafah, unde s-au cazat la rude. Numai că nici aici nu se mai simt în siguranță.

"Noaptea trecută a fost un iad. A fost cea mai oribilă noapte de când am venit în Rafah", a spus Mathkour vineri în conversația cu DW. "Tancurile au tras fără oprire. În apropiere cădeau, sporadic, bombe care cutremurau pământul. Vă puteți imagina spaima noastră”.

Mathkour este tulburată și de decizia pe care va trebui să o ia în clipa în care va fi deschisă granița. Aceasta pentru că pe listele de evacuare figurează doar străinii și cetățenii cu dublă cetățenie și rudele lor cele mai apropiate. Or, multe dintre rudele și prietenii ei nu fac parte din aceste categorii. "Mă simt rău când oamenii mă întreabă despre dubla mea cetățenie", spune Mathkour. "Cum rămâne cu ceilalți? De ce nu se uită lumea și la ei?", întreabă ea.

"Toate simțurile noastre sunt concentrate pe Gaza"

Schimbăm locul și ajungem în Ierusalimul de Est. Aici, bucătarul palestinian Izzeldin Bukhari așteaptă vești de la sora sa și de la alte rude din Gaza. Metropola se află la doar aproximativ 100 de kilometri de granița cu Fâșia Gaza. Și totuși, partea estică a Ierusalimului anexată de Israel pare un loc de pe o altă planetă.

"Suntem cu toții foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Gaza. Toate simțurile noastre sunt concentrate asupra Fâșiei", spune Bukhari. Un moment deosebit de dificil este ora șapte dimineața, când așteaptă să sune familia sa: "Această clipă mă tulbură, totul este obositor și stresant. Și mai rău este că nu poți opri gândul la ceea ce se întâmplă".

Deși cea mai mare parte a familiei sale materne locuiește în Gaza, el nu a mai putut să-i viziteze de 16 ani. Israelul (și, într-o oarecare măsură, Egiptul) țin granițele teritoriului condus de Hamas în mare parte închise. Este dificil pentru palestinienii din Ierusalimul de Est sau din Cisiordania ocupată să obțină permisiunea din partea Israelului de a călători în Gaza.

Rețelele de internet și de telefonie mobilă sunt în mare parte paralizate

Familia lui Izzeldin Bukhari a locuit anterior în Rimal, un cartier mai luminos din centrul orașului Gaza care, potrivit relatărilor curente, a fost lovit foarte puternic în acest război. "Mătușa mea a fost ucisă în Rimal. Ea a încercat de trei ori să fugă, dar au fost multe lovituri și a trebuit să se întoarcă acasă. Oamenii migrează dintr-un loc în altul în speranța de a găsi o locuință mai bună", spune Bukhari.

Rudele sale din Gaza s-au mutat în mare parte în sud. Aceasta nu înseamnă că a dispărut și îngrijorarea, mai cu seamă că a devenit dificil să păstrezi legătura cu oamenii apropiați. Rețelele de comunicații sunt puternic afectate de lipsa de electricitate și de deteriorarea infrastructurii de comunicații din ultimele săptămâni.

"Sora mea are diferite cartele SIM și încearcă în diferite momente ale zilei să dea un semn de viață. La începutul războiului ne-a fost mai ușor să comunicăm. Nu avem încotro, așa că încercăm în continuare să menținem contactul", a spus Bukhari într-un interviu acordat vineri DW.

Sâmbătă seara, armata israeliană a început să își extindă ofensiva terestră iar rețelele de telefonie și internetul din Fâșia Gaza sunt în mare parte paralizate.

Oricum, liniile de comunicații erau deja fragile cu o zi înainte, lucru pe care l-a confirmat și Asia Mathkour din Rafah în timpul conversației sale cu DW. Pentru ea, viața în Gaza, așa cum a fost ea până acum, ține probabil de domeniul trecutului. "Tot ce putem spera acum este să rămânem în viață".