1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Din nou conflict în Malvine - Argentina cere ajutorul ONU

25 februarie 2010

La aproape la 30 de ani de la sângerosul război dintre Marea Britanie şi Argentina, a cărui miză a fost controlul asupra arhipelagului, controversa a reizbucnit.

Monument în Argentina, în memoria războiului din MalvineImagine: AP

Guvernul argentinian a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să se implice în situaţia nou-creată, după ce o companie britanică a executat un foraj de prospecţiune în largul insulelor, unde se bănuieşte existenţa unuia dintre cele mai mari zăcăminte de petrol din lume.

Acţiunea britanicilor încalcă dreptul internaţional, susţine guvernul de la Buenos Aires, care cere noi negocieri legate de statutul insulelor "Malvinas", cum sunt ele denumite de către argentinieni. Amănunte ne oferă corespondentul nostru Gottfried Stein, prezintă Ioachim Alexandru.

Este aprilie 1982 şi insulele Falkland sunt scena unui război de scurtă durată, dar intens. Guvernul militar argentinian a ocupat insulele. În replică, premierul britanic, Margaret Thatcher, a trimis trupe în Atlanticul de Sud. După 10 săptămâni, argentinienii au capitulat.

Astăzi conflictul este gata să reizbucnească, apreciază veteranul Pablo Vertin:

"Ştiam că istoria se va repeta cândva. Vedem cum se comportă (britanicii n.red.), vedem cât de puţin sunt preocupaţi de lucruri pe care le numesc apoi principii ale democraţiei. Noi credem că acesta este începutul a ceva mult mai grav."

Actualele tensiuni au fost provocate de forajul executat în largul insulelor de o firmă petrolieră britanică. Într-un perimetru cu o rază de 200 de mile în jurul arhipelagului, experţii apreciază că se află un zăcământ de până la 60 de miliarde de barili de petrol.

Dacă presupunerile se confirmă, zăcământul ar fi unul din cele mai mari din lume, cu mult peste cel exploatat de britanici în Marea Nordului.

Dat fiind că insulele aparţin Marii Britanii încă din secolul al XIX-lea, prospecţiunile efectuate de firma britanică sunt legale din perspectiva Dreptului Mărilor. Totuşi, Argentina nu a renunţat niciodată la dreptul de suveranitate asupra arhipelagului.

Preşedinta Argentinei, Christina Kirchner a explicat: "În Constituţia revizuită în 1994 se subliniază obligativitatea tuturor guvernelor de a solicita şi impune drepturile noastre de suveranitate asupra Malvinelor, care sunt eterne şi inalienabile."

În plus, guvernul de la Buenos Aires a denunţat în 2007 un acord încheiat cu guvernul de la Londra, conform căruia toate zăcămintele de petrol şi gaz din regiune urmau să fie exploatate în comun.

Imagine din timpul războiului din Malvine, din 1982Imagine: AP

Săptămâna trecută, când firma britanică a instalat platforma de foraj marin, Kirchner a decretat că toate navele care circulă între insule şi continent trebuie să aibă aprobare din partea autorităţilor argentiniene.

Totuşi, a subliniat Kirchner, acţiunea nu este o blocadă.

"Argentina nu doreşte să ia măsuri neconforme cu dreptul internaţional şi naţional. Vom respecta acest principiu fiindcă suntem de părere că singurul lucru pe care nu-l poţi face cu un canibal, este să-l mănânci."

Pentru Kirchner forajele executate de britanici nu sunt nimic altceva decât jaf la drumul mare. Dat fiind că guvernul de la Londra nu se lasă impresionat de aceste acuzaţii, Argentina caută sprijin la nivel internaţional.

La reuniunea la vârf de la Cancun, desfăşurată la începutul acestei săptămâni, şefii de stat ai Americii Latine şi regiunii Caraibelor s-au poziţionat de partea Argentinei. Preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, nu s-a sfiit să avertizeze guvernul britanic, afirmând:

"Englezii ameninţă din nou Argentina. Lucrurile s-au schimbat însă. Doamnă regină, nu mai trăim în anul 1982. Fiţi sigură că în cazul unui atac, Argentina, patria argentiniană, nu va mai fi singură, aşa ca atunci."

Guvernul argentinian intenţionează să aducă problema în faţa Consiliului de Securitate al ONU. Acolo nu va primi însă sprijin notabil. Marea Britanie nu este dispusă să renegocieze suveranitatea asupra insulelor, mai ales că cei mai mulţi dintre cei 2500 de locuitori sunt împotriva Argentinei.

Apoi, zăngănitul armelor este convenabil atât pentru guvernul britanic cât şi pentru cel argentinian, fiindcă ambele se confruntă cu severe probleme interne, apreciază istoricul şi politologul Rosendo Fraga.

"Controversa sudează societatea britanică. Atât laburiştii cât şi conservatorii britanici au solicitat întărirea bazelor militare pe insulele Falkland. Şi în Argentina chestiunea stimulează consensul şi nu trebuie subestimat nici al treilea factor implicat în acest conflict - anume Venezuela lui Hugo Chavez."

Autor: Gottfried Stein / Ioachim Alexandru
Redactor: Medana Weident

Treceți peste secțiunea următoare Explorează oferta noastră