Aşteptările legate de summitul Uniunii Europene de duminică sunt exagerate. Mai ales dacă ţinem cont că între principalele state din zona euro, Germania şi Franţa, există, în continuare, serioase divergenţe de opinie. În timp ce Germania favorizează un sistem complicat de asigurări pentru consolidarea pachetului de susţinere a euro, Franţa doreşte să implice Banca Centrală Europenă în salvarea statelor aflate în dificultate. BCE ar trebui, în viziunea Franţei, să dea drumul la presa cu bani. Nu trebuie însă pierdut din vedere că guvernul de la Paris are urgent nevoie de lichidităţi pentru a susţine propriile bănci înglodate în datorii.

Dacă preşedintele Sarkozy ar stabiliza băncile franceze din bugetul de stat, Franţa ar putea pierde tocmai în plină campanie electorală ratingul AAA, ceea ce, la rândul său, poate duce la prăbuşirea întregului fond de salvere.

Din cauza neclarităţilor care domină în discuţiile la nivel european, ministrul de finanţe german Wolfgang Schäuble a evitat să informeze parlamentul de la Berlin în detaliu depre rezultatul dezbaterilor de miercuri seară. Nu este astfel de mirare că deputaţii germani sunt nemulţumiţi de evoluţia politică. Acum trei săptămâni, când Bundestagul german a aprobat fondul european de salvare încă nu fusese vorba de extinderea lui la peste două mii de miliarde de euro - aşa cum se vehiculează în prezent.

Sume fanteziste în fondul de salvare a euro

O astfel de sumă uriaşă este menită să liniştească pieţele financiare, iar tactica pare a avea succes. Investitorii se bucură de pe acum de noi resurse financiare cu care se pot "juca" după bunul plac. Problema de bază şi anume datoriile publice însă nu este rezolvată, iar statele îndatorate primesc din nou credite care contribuie la majorarea muntelui de datorii. Nimeni nu încearcă să calculeze dobânzile care vor trebui fi plătite pe viitor pentru datoriile de astăzi.

În acelaşi timp, Statele Unite, ţările emergente şi preşedintele Băncii Mondiale, Bob Zoellick, sporesc presiunile asupra clasei politice europene şi aşteaptă de la summitul de la Bruxelles în sfârşit o soluţie pe termen lung de rezolvare a crizei.

Poate ar mai trebui menţionat că Grecia, cu datoriile ei, nu mai este decât marginal temă de discuţie. Nesiguranţa domină şi legat de următoarea tranşă de împrumut care urmează a fi transferată gruvernului de la Atena după ce inspectorii Uniunii Europene, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Centrale Europene vor înainta raportul privind situaţia datoriilor elene externe. Iar cum inspectorii nu se grăbesc cu raportul, pare din ce în ce mai probabil că o ştergere a datoriilor Greciei este deja decisă la nivel politic european.

Autori: Bernd Riegert/ M.P.
Redactor: Medana Weident