Regimul de la Kremlin dorește un viitor Pact de la Varșovia în privința Ucrainei, ceea ce ar însemna ca Ucraina să fie împărțită teritorial între Federația Rusă, România, Polonia, Slovacia și Ungaria. 

O astfel de împărțire teritorială a unui stat suveran, așa cum este Ucraina, ar încălca dreptul internațional și Carta ONU și ar reprezenta un abuz de neconceput pentru ordinea internațională bazată pe lege.

Dar scopul regimului de la Kremlin ar fi, de fapt, să legitimeze anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă. De altfel, imediat după anexarea Crimeii în anul 2014, Adunarea Generală a ONU a emis o rezoluție prin care a condamnat agresiunea Rusiei față de integritatea teritorială a Ucrainei. 

Prin urmare, declarațiile făcute de Claudiu Târziu la Iași, pe 24 ianuarie, corespund la fix cu planurile revizioniste ale Moscovei. Motiv pentru care presa rusească le-a popularizat intens.

„Nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reintregi statul român în granițele lui firești. Basarabia nu poate fi uitată, trebuie să vină acasă.

Bucovina de Nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei nu poate fi uitat, ținutul Herța, Transcarpatia, tot ce a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele statului. Acesta e idealul pe care nu avem voie să-l uităm. Moldova e ciuntită.

Moldova lui Ștefan trebuie să fie acasă, în România”, a declarat Claudiu Târziu, într-un discurs susținut la Iași, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor. 

Citește și: Hackerii ucraineni au distrus serverele sateliților Rusiei 

Discursul revizionist al liderului AUR. Claudiu Târziu promite relații mai strânse între România și Rusia

Publicația rusească Pravda notează că, în discursul său, liderul AUR și-a exprimat și sprijinul pentru relațiile mai strânse dintre Rusia și România.

„Recunosc nevoia unei bune cooperări între România și Rusia, sunt gata să susțin asta, dar numai după ce Rusia va dovedi că și ea vrea toate acestea”, a declarat Claudiu Tarziu, citat de Pravda.

În același timp, publicația controlată de regimul Putin argumentează că România „a întârziat în a-și semnala loialitatea față de Moscova”, însă ar recupera această întârziere prin pozițiile politice ale Dianei Șoșoacă și ale lui Claudiu Târziu. 

Șoșoacă „repară” greșeala României de a se îndepărta de Moscova

„De un an de zile, senatorul Diana Șoșoacă cere Ucrainei să respecte românii din Basarabia. Ea a strigat odată în parlament: «Dați-ne teritoriile înapoi». 

Șoșoacă a înaintat Parlamentului român un proiect de lege, care propune anexarea la România a Insulei Șerpilor, nordului Bucovinei, Herței și sudului Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Izmail).

Liderul partidului AUR, Claudiu Târziu, a susținut-o, spunând că «tot ce a aparținut și continuă să aparțină națiunii române trebuie să se întoarcă la granițele statului». N-a uitat nici Moldova.

Ceea ce este pe limbile lui Șoșoacă și Târziu este în mintea conducerii românești. 

În curând aceasta va fi poziția oficială a Bucureștiului, dar nu va fi prea târziu pentru a indica loialitate față de Moscova, care va organiza referendum în aceste teritorii. 

Iar dacă, potrivit sondajelor, majoritatea înclină spre Ungaria, Slovacia, Polonia, România, probabil că Kremlinul nu va obiecta (cu limite de apetit, desigur)”, afirmă Pravda.

După Târziu, o declarație similară a făcut și liderul partidului de extremă dreapta din Ungaria

Publicația rusească susține că Ungaria s-a dovedit a fi cea mai prevăzătoare în relația cu Moscova, în sensul în care premierul ungar Viktor Orbán s-ar fi opus „ucrainizării maghiarilor din Ucraina încă din 2014 și a fost singurul lider UE care nu a demonizat Rusia și conducerea acesteia.”

Mai mult, la trei zile după Claudiu Târziu, o declarație similară a fost făcută și de către politicianul maghiar László Toroczkai, liderul formațiunii de extremă dreapta Patria noastră.

Acest a revendicat regiunea vestică a Ucrainei, în care locuiesc aproximativ 150.000 de etnici maghiari, dacă țara își va pierde statutul de țară suverană, din cauza invaziei Rusiei.

„Dacă statalitatea Ucrainei se va sfârși ca urmare a războiului, partidul Patria noastră va revendica Transcarpatia”, a declarat László Torocskai, pe 27 ianuarie, afirmă Pravda, citând index. hu.

Liderul Patriei Noastre a făcut aceste remarci la o conferință în cadrul căreia partidul, care are șase parlamentari în Parlamentul maghiar, a găzduit, printre alții, lideri de extremă dreapta de la AfD, din Germania, și Forumul olandez pentru democrație.

Publicația rusească amintește de faptul că bucăți din Ucraina ar mai putea prelua Slovacia și Polonia.

Citește și: Liderul extremei drepte maghiare: „Dacă Ucraina pierde războiul, revendicăm Transcarpatia”

Site-ul lui Malofeev îl citează pe Claudiu Târziu

Discursul revizionist al liderului AUR a fost preluat și de către site-ul rusesc Țarigrad, controlat de Konstantin Malofeev, un oligarh rus apropiat de președintele Vladimir Putin și cu înclinații conservatoare, sub titlul „Ce surpriză: România revendică o parte din Ucraina.”

„Bucureștiul nu ar trebui să renunțe la pretențiile sale teritoriale față de Ucraina, a declarat președintele Consiliului Național al Partidului pentru Unirea Românilor, Claudiu Târziu. (…)

Și câți alți aliați de acest fel mai are Ucraina? Un prieten va ajuta întotdeauna, se pare?”, se întreabă portalul radicalilor ruși.

Cum se apără Claudiu Târziu

Liderul AUR afirmă, într-o postare pe Facebook, că discursul său „despre suveranitate” a fost „tradus” greșit de „trompetele globalismului și ale anti-românismului.”

„De ce? Pentru că orientarea politică pe care o exprim – una sănătos conservatoare, deci implicit patriotică, suveranistă, naționalistă și creștină – trebuie maculată.

De ce? Pentru că orice sentiment național, orice propensiune spre dreptate și orice reflex de apărare a comunității naționale și a intereselor ei legitime trebuie inhibate.

De ce? Pentru că numai astfel poporul devine populație, adică masă de manevră, ușor de manipulat prin frică și plăcere.

Iar fără popor, nu ai un stat, ci o colonie sau un spațiu de extracție a resurselor – de la cele naturale pînă la cele umane”, susține Claudiu Târziu, referindu-se la criticile pe care le-a primit în România față de afirmațiile făcute la Iași, pe 24 ianuarie. 

Liderul AUR nu consideră că „idealul reîntregirii naționale este considerat de unii drept extremism” și că „reparația consecințelor unui rapt istoric (pactul Ribbentrop – Molotov) este văzută ca revizionism”. 

Citiți articolul pe Presshub.ro.