Germania o ia înainte între ţările UE. De săptămâna viitoare, cei care se întorc din "ţinuturile de risc" trebuie obligatoriu să se testeze de coronavirus. Astfel, Germania este prima ţară care va face aceste teste obligatorii. Dar deja există o sumedenie de reglementări dintre cele mai diverse privind intrarea şi ieşirea în cele 27 de state membre ale UE. De când, la mijlocul lunii iunie, a fost recomandată normalizarea traficului de călători printr-o decizie comună a UE, fiecare stat membru a elaborat reguli proprii. Ele pot fi lecturate pe pagina internet reopen.europa.eu, administrată de Comisia Europeană.

Fiecare cu regulile lui

Suedia şi Grecia nu au introdus restricţii pentru cetăţenii UE care vor să viziteze aceste ţări. Letonia cere turiştilor care sosesc din Belgia să stea 14 zile în carantină. Belgia, la rândul ei, a calificat Letonia drept "ţinut de risc portocaliu". Carantina este recomandată dar nu este obligatorie. În schimb, sosirea în Belgia a turiştilor din anumite regiuni ale Spaniei şi Portugaliei este strict interzisă. Lista restricţiilor de călătorie este foarte lungă. Fiecare stat al UE a decis reguli şi definiţii proprii. Unele ţări cer un formular pentru a putea urmări contactele, altele preferă un anunţ online înaintea începerii călătoriei. Unele guverne permit accesul în ţară dacă există un test corona negativ făcut în statul de origine al turistului.

Ce este un risc?

Deruta este provocată şi de faptul că nu există o definiţie unitară la nivelul UE a termenului "ţinut de risc". În Germania, Institutul Robert Koch stabileşte care sunt aceste ţinuturi. În prezent, institutul german apreciază că, din UE, doar Luxemburgul intră în această categorie. Nordul Spaniei, în schimb, nu este inclus pe listă, iar turiştii de acolo nu vor trebui să se supună testării obligatorii menţionate mai sus. Cei din Luxemburg, în schimb, da. Numeroase state apreciază între timp unele regiuni ale României şi Bulgariei ca pe nişte focare de corona şi au restricţionat călătoriile corespunzător.

UE vede doar puţine focare

O supraveghere la nivel european a infectărilor, care permite înţelegerea includerii unor teritorii între "ţinuturile de risc", încearcă să elaboreze "Agenţia Europeană pentru Controlul Epidemiilor" (ECDC) din Stockholm. Această instituţie culege date din toate statele membre şi publică zilnic o hartă cu regiuni şi rate de infectare. Harta actuală indică faptul că, potrivit ECDC, cele mai multe infectări se înregistrează în Nordul Spaniei, Lisabona, Flandra (Anvers), Luxemburg, Suedia, precum şi în părţi ale României şi Bulgariei. Germania, Italia, Franţa, Ţările Baltice şi Grecia se află de 14 zile sub limita de 20 de noi îmbolnăviri la suta de mii de locuitori. Acesta este etalonul fixat de ECDC, dar nici el nu este aplicat la modul unitar. În unele ţări se înregistrează 16 noi îmbolnăviri la suta de mii de locuitori, în altele 50 (cum este în prezent  cazul Germaniei).

Germania: graniţele rămân deschise

O privire aruncată pe harta ECDC arată că nu sunt afectate de înmulţirea infectărilor cu SARS-CoV-2 state întregi ale UE ci doar regiuni limitate. De aceea nu are sens închiderea completă a graniţelor unui stat. Mai importantă este identificarea focarelor regionale de infecţie, izolarea lor şi identificarea lanţurilor de infectare şi dincolo de graniţele ţării. Din seria de închidere a graniţelor în lunile martie, aprilie şi mai, statele UE au înţeles că trebuie să acţioneze regional în eventualitatea unui al doilea val de infectări. În consecinţă, ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, a anunţat luni, la Berlin, că nu vor exista noi închideri ale frontierelor sau controale vamale mai severe. "Am avut uriaşe probleme politice", a declarat Seehofer. Şi pe acestea vrea să le evite în eventualitatea unui al doilea val. Experţii în domeniu susţin că nu călătoriile în sine sunt o problemă, ci comportamentul turiştilor în ţara-ţintă şi acasă.

Valul unu, valul doi?

Întrebarea dacă există deja în UE un val doi de infectare nu-şi primeşte uşor răspunsul. Este adevărat că numărul infectărilor creşte, potrivit ECDC. Dar suntem departe de situaţia înregistrată în lunile martie şi aprilie. Pe atunci se înregistrau zilnic până la 35.000 de noi infectări. Acum se înregistrează 10.000. Cel mai scăzut nivel, 5000, a fost înregistrat la sfârşitul lunii iunie.

În comparaţie cu alte regiuni ale globului, UE stă bine. La nivel mondial, se infectează zilnic cu coronavirus aproximativ 200.000 de persoane. Cele mai mari rate de îmbolnăvire se înregistrează în America şi Asia. În UE se înregistrează doar 5 la sută din cazurile existente la nivel planetar.

Izolaţi aproape complet de restul lumii

Aceste cifre au făcut ca aproape toate statele din afara Europei să fie incluse pe lista germană a "ţinuturilor de risc". Germanii sunt sfătuiţi insistent să se abţină de la deplasări în SUA, Brazilia, India sau Africa de Sud. Iar cei care se întorc de acolo trebuie să se aştepte la carantinare şi, începând de luni, la o testare obligatorie. Nu-i de mirare că nici reglementările statelor UE privind călătoriile în afara spaţiului comunitar nu sunt unitare. Numeroase state permit accesul turiştilor din ţări cum ar fi Canada, Australia, Uruguay sau Thailanda. Ungaria, Polonia, Belgia şi Letonia îl interzic. Portugalia permite condiţionat accesul în ţară a celor care sosesc din Brazilia sau SUA.

UE este departe de reglementări unitare în vreme de pandemie. Comisia Europeană nu poate decât să coordoneze un pic măsurile şi să dispună strângerea de date. Statele membre sunt în continuare singure responsabile pentru protecţia sănătăţii şi regulile de trecere a frontierei. Din două în două săptămâni se reuneşte la Bruxelles o comisie pentru consfătuiri privind, de exemplu, relaxarea restricţiilor de călătorie în SUA, Rusia sau China. În viitorul apropiat nu există speranţa normalizării situaţiei, afirmă un funcţionar UE. "Atâta timp cât afară există virusul, aproape totul rămâne ermetic închis."