Dumitru Buzatu, unul dintre cei mai vechi lideri ai principalei formațiuni parlamentare din România, PSD, a fost reținut vineri, 22 septembrie 2023, în urma unui flagrant organizat de Direcția Națională Anticorupție. În portbagajul mașinii politicianului aflat, de peste un deceniu, la șefia Consiliului Județean Vaslui, a fost găsită o geantă cu 1,25 de milioane de lei (echilaventul a aproximativ 250.000 de euro), bani proveniți de la un om de afaceri drept „comision” pentru atribuirea unor contracte publice de infrastructură rutieră. Altfel spus, bani de mită pentru modernizarea și reabilitarea unor șosele. Bancnotele - sortate în calupuri de 500 de lei - proveneau din fondul de flagrant al DNA iar seriile acestora erau înregistrate.

Sancțiuni politice pentru familia baronului Buzatu

Biroul Politic Național al PSD s-a reunit în această dimineață și a luat decizia excluderii lui Buzatu din partid și a suspendării fostei sale soții, senatoarea Gabriela Crețu. Fiul celor doi, Tudor Buzatu, care a primit recent prin donație o bună parte din averea tatălui său, și-a dat, în această dimineață, demisia din funcția de secretar de stat. Tânărul Buzatu lucra în conducerea Secretariatului General al Guvernului, aparatul premierului Marcel Ciolacu, președinte al PSD.

Liderii PSD încearcă să lase impresia că au fost luați prin surprindere de gestul colegului lor de partid. „Nu ne așteptam la acest lucru”, a afirmat președintele PSD Ciolacu, după ședința din această dimineață în care au fost adoptate măsurile politice. Iar secretarul general al partidului, Paul Stănescu, a declarat, pentru Digi24, că nu credea „că un om la 68 de ani poate să facă un asemenea lucru”.

În schimb, Gabriela Crețu a susținut, la același post de televiziune, că ar fi vorba despre o înscenare. Întrebată cum își explică averea fabuloasă pe care fostul ei soț a putut să o acumuleze în deceniile în care a lucrat la stat, Crețu a dat un răspuns evaziv, afirmând că aceasta „nu este bugetar, are o fermă”, înainte de a se bâlbâi și a închide discuția spunând că „sunt în mod legal obținute (...) până la proba contrarie”. Senatoarea a mai precizat că va contesta justețea deciziei luate de partid în ce o privește. „Eu am muncit din 4 ianuarie 1990 pentru acest partid. Aştept explicaţii statutare pentru suspendarea mea”, a comentat Crețu.

Șef bogat, județ sărac

Intrat în politică imediat după schimbarea politică din 1989, Dumitru Buzatu a devenit, în 1992, deputat FDSN de Vaslui (continuatorul FSN, gruparea politică moștenitoare a structurii și aparatului fostului partid comunist, unic, și care s-a transformat ulterior în PDSR iar în final în PSD).

După 12 ani petrecuți în băncile Parlamentului, Buzatu alege, asemeni altor câțiva influenți lideri ai partidului, să se retragă în plan local. Președinția Consiliului Județean, ca și primăriile, deveniseră o afacere bănoasă, în condițiile candidaturii României la Uniunea Europeană, statut ce aducea infuzie masivă de fonduri pentru recuperarea decalajelor față de standardele comunitare de viață. Acestea completau accesul practic necontrolat la resursele economice existente în fiecare județ.

Conform declarației de avere, Buzatu deține 14 case, nouă terenuri forestiere și agricole, două mașini de epocă, o rulotă și o șalupă. Grila de salarizare de la Consiliul Județean îi aduce venituri de peste 20.000 de lei brut, pe lângă cele două pensii pe care le primește - pensia de stat și cea specială de deputat. Anul trecut, Buzatu i-a donat fiului cel puțin o casă și un teren. Pentru o bună parte dintre bunuri, la capitolul „modul de dobândire”, Buzatu a consemnat „altele”. Întrebat, în 2019, de reporterii Pro TV despre averea sa, Buzatu le-a răspuns că „am câteva lucruri dar nu sunt un om bogat”.

În contrast cu această bunăstare individuală a șefului județului, statistici publicate de presa locală din Vaslui relevă că, din 1991, timp de 30 de ani, suma totală a investițiilor străine atrase în județ a fost de sub 45 de milioane de euro. Vaslui este, de altfel, județul cu cel mai mic produs intern brut pe cap de locuitor din România și, în egală măsură, cel mai sărac teritoriu din întreaga Uniune Europeană.

Administrația regională nu a reușit, în cei treizeci de ani, să organizeze infrastructura necesară dezvoltării județului - de la elementare condiții de locuire până la modernizarea școlilor sau a șoselelor și la atragerea de investitori. Buzatu însuși a avut numeroase apariții publice în care a contestat statisticile. Datele spun, însă, că rata abandonului școlar este în Vaslui dublă față de media națională, infracționalitatea juvenilă este la cote ridicate, mediul în care cresc copiii este puternic marcat de alcoolism și violență domestică iar natalitatea în rândul minorelor este la cifre îngrijorătoare. La acestea se adaugă numeroase cazuri de fraude, inclusiv cu fonduri europene - deși, în totalul exercițiului de absorbție de fonduri comunitare al României, județul Vaslui de abia a reușit să încaseze 0,20% din totalul național.

La începutul acestui an, la cele mai recente alegeri interne din partidul din care face parte, în prezența președintelui Ciolacu (cu care a avut din când în când opinii contondent diferite despre soarta partidului), Dumitru Buzatu își ataca cu cinism adversarii politici în legătură cu condițiile sociale din județ: „Când a fost acea perioadă în care vasluienii erau foarte bogați, se bucurau de cea mai mare prosperitate din țară și cum am făcut noi, cei care am fost votați de cele mai multe ori, de cea mai mare parte a locuitorilor județului Vaslui, să-i sărăcim?”.

Funcția de președinte al Consiliului Județean a fost deținută, în Vaslui, exclusiv de membri ai actualului PSD sau de politicieni din partide satelit.