Chiar dacă a călătorit în SUA cu un „plan de victorie”, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a primit la Washington promisiunile unui sprijin militar mai eficient din partea Occidentului. Conducerea ucraineană este încredințată că acestea vor fi totuși anunțate în cadrul summitului Ucraina-NATO, care va avea loc la 12 octombrie, la Ramstein, în landul Renania-Palatinat.

Ucraina face de mai multe luni presiuni asupra partenerilor occidentali să ridice restricțiile privind utilizarea de arme occidentale în Rusia. Deocamdată, principalele state NATO au ezitat să aprobe folosirea armelor cu rază lungă de acțiune în direcția unor ținte aflate pe teritoriul Rusiei.

Cancelarul german Olaf Scholz justifică refuzul cu un „risc ridicat de escaladare”, însă există și parteneri NATO care sunt de altă părere. 

Putin anunță o nouă doctrină nucleară

Acesta ar fi, potrivit experților, contextul în care trebuie privit anunțul de la finele lunii trecute privind extinderea doctrinei nucleare a Rusiei. Anunțul vine în condițiile în care președintele Vladimir Putin a amenințat în mod repetat, în ultimele luni, cu utilizarea armelor nucleare, precizând că normele existente trebuie adaptate la „noile circumstanțe”.

La sfârșitul lunii septembrie, televiziunea rusă de stat difuza înregistrări din cadrul reuniunii „Comisiei Permanente a Consiliului de Securitate privind descurajarea nucleară”, care în mod normal se desfășoară în secret.  

Putin a declarat în cadrul reuniunii că lista de amenințări militare împotriva cărora Rusia ar putea folosi armele nucleare ca mijloc de descurajare a fost extinsă. În cazul unui atac masiv din aer, mai precis cu rachete de croazieră, avioane, rachete sau roiuri de drone, Moscova ar putea răspunde acum cu arme nucleare. Normele nou definite sunt valabile și în Belarusul vecin, care formează un stat unitar cu Rusia.

Occidentul, țintă pentru contraatacurile rusești?

Gestul Moscovei transmite un semnal limpede lumii occidentale. „Versiunea actualizată a documentului propune ca agresiunea împotriva Rusiei de către un stat fără arme nucleare, dar cu participarea sau sprijinul unui stat cu arme nucleare, să fie considerată un atac comun asupra Federației Ruse”, a declarat Putin la reuniune. Pentru puterile nucleare occidentale, această nouă formulare ar putea crește riscul de a deveni ținta unui contraatac rusesc.

Moscova coboară așadar în mod oficial pragul pentru utilizarea armelor nucleare și își lărgește marja de manevră. Astfel, chiar și atacuri major cu drone ale Ucrainei asupra Rusiei, care au avut loc nu o dată, ar putea fi întâmpinate cu un răspuns nuclear. Rămâne însă neclar care ar fi momentul decisiv, punctul de cotitură în care Rusia ar recurge la arme nucleare și dacă Moscova ia în considerare acest lucru. Atacurile ucrainene cu rachete asupra Crimeei, care au fost etichetate de ruși drept „linie roșie”, au fost ulterior acceptate fără a atrage o escaladare nucleară.

Semnal către Occident

Experții în securitate, dar și liderii politici occidentali nu văd în revizuirea doctrinei o „schimbare revoluționară”, explicând între altele că doctrina nu face trimitere la atacuri nucleare preventive. Cu toate acestea, propagandiști și politicieni ruși au cerut în mod repetat în ultimele luni renunțarea la acest tabu. 

Noile formulări introduse în doctrină au menirea de a transmite „un semnal pentru Occident”, spune ministrul lituanian al apărării Laurynas Kasčiūnas. Putin se teme că Occidentul va da Ucrainei ocazia de a lovi adânc în teritoriul rus. „Or, președintele Rusiei admite practic faptul că acest lucru ar înrăutăți în mod grav situația pentru el. Pentru noi, acest lucru înseamnă că ar trebui să oferim Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune, să ridicăm restricțiile geografice [pentru atacuri], să furnizăm Ucrainei echipamente uzate sau să investim în industria militară ucraineană, astfel încât aceasta să poată produce singură astfel de echipamente”, a declarat Kasčiūnas pentru DW.

Kremlinul a răspuns criticilor Occidentului cu privire la doctrina nucleară extinsă. Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, adaptarea descurajării nucleare este necesară deoarece infrastructura NATO s-ar apropia tot mai mult de frontierele Rusiei iar puterile vestice ar căuta să obțină o victorie asupra Moscovei prin livrările lor de arme către Ucraina.

Lunga istorie a revizuirii

Reorientarea politicii nucleare ruse a început în anii 2000, când relațiile Rusiei cu NATO au început să se deterioreze. Moscova a reacționat modernizându-și armele nucleare strategice și tactice și adaptându-și strategia de desfășurare a acestora. În 2020, Putin a dispus actualizarea completă a doctrinei nucleare, strategia devenind semnificativ mai flexibilă și mai agresivă. Rusia își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare dacă țara sau aliații săi sunt amenințați de atacuri convenționale sau nucleare.

Rolul armelor nucleare strategice, care pot distruge state întregi, rămâne un element central al politicii de descurajare. În același timp însă, este subliniată și importanța armelor nucleare tactice, care pot fi utilizate pe câmpul de luptă. 

Moscova ar utiliza arme nucleare tactice dacă un eșec militar „ar împiedica irevocabil armata rusă să oprească o agresiune inamică majoră”, a scris în primăvară publicația Financial Times, care susține că ar fi avut acces la documente secrete rusești din perioada 2008-2014.