AfD a pus ochii pe românii din Germania. Co-președinta formațiunii parțial de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, Alice Weidel, a acuzat, într-o postare pe rețeaua prietenului ei Elon Musk, X, că „tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social”.

Mesajul, publicat pe 28 octombrie, era însoțit de distribuirea unui articol din cotidianul Welt, despre o investigație a televiziunii publice regionale MDR (Mitteldeutscher Rundfunk, Radioteleviziunea Germaniei Centrale, care deservește landurile Saxonia, Saxonia-Anhalt și Turingia, situate, de fapt, în estul Republicii Federale).

„Alocații pentru copii, ajutor social de bază, asistență medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social. Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de douăzeci de ori, ajungând la trei milioane de euro pe an. Doar cu AfD va exista o schimbare de direcție în politica de migrație!”, a scris politiciana.

Două extreme, aceleași ținte

O reacție asemănătoare a venit și de la Sahra Wagenknecht, fostă deputată a formațiunii comuniste Die Linke, fondatoarea unei mișcări politice populiste de stânga care îi poartă numele. „Este complet inacceptabil felul în care statul german se lasă exploatat. Această evoluție trebuie oprită! Politica trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu se pot acorda alocații pentru copii care nu locuiesc în Germania”, a scris, tot pe platforma X, Wagenknecht.

Bitterfeld este un oraș în Saxonia-Anhalt care a trăit, în perioada redegistă, într-o poluare severă cauzată de carierele de lignit și fabricarea pesticidelor. După reunificare s-a confruntat cu restructurări masive și pierderea vechilor locuri de muncă.

AfD și BSW folosesc aici argumente apropiate despre accesul migranților la prestațiile sociale, pe fondul unei apropieri politice deja vizibile, mai ales în landul Saxonia-Anhalt, unde recent au avut loc alegeri parlamentare regionale. Capitala landului este Magdeburg , adică tocmai punctul central al reportajului de la care a pornit controversa.

Reportajul va fi difuzat la televiziunea MDR miercuri, 4 noiembrie, în emisiunea exactly, un magazin de investigații, documentare și reportaje de lungmetraj, create pentru publicul tânăr, dar poate fi deja urmărit pe site-ul Mediathek al postului public german de televiziune ARD și pe canalele de YouTube ale celor două canale TV. Investigația a fost comentată și de cotidianul de mare tiraj Bild din perspectiva greutăților financiare cu care se confruntă orașele germane, după cum ați putut afla din relatarea DW din 29 octombrie 2026.

Fritz: „Cine pe cine exploatează aici?”

Din România, Dominic Fritz, președintele partidului de opoziție USR (de centru), i-a răspuns astăzi (marți, 3 noiembrie) șefei opoziției de dreapta radicală din Bundestag, printr-un mesaj în germană postat pe rețeaua de socializare Facebook.

Fostul primar al Timișoarei îi amintește lui Weidel că sute de mii de români muncesc în Germania, uneori în condiții îndoielnice, de multe ori în meserii pe care germanii le refuză, plătind taxe și contribuții la sistemul social pe care Weidel îi acuză că îl jefuiesc.

Fritz a invocat medicii formați pe banii contribuabililor români și femeile care îngrijesc vârstnici germani, în timp ce propriii copii rămân în România, cu bunicii care fac serviciul de îngrijire gratis. „Cine pe cine exploatează aici, dragă doamnă Weidel?”, a întrebat politicianul userist originar din Germania.

Despre situația de la Magdeburg, Fritz a explicat că abordarea a fost simplistă și lacunară. Cheltuielile sociale au crescut pentru că numărul românilor care contribuie la bugetul social a crescut. MDR a evaluat că plățile sunt de 20 de ori mai mari decât în urmă cu zece ani pentru că, punctează liderul USR, și numărul românilor a crescut la fel. 

Fără a nega existența abuzurilor și necesitatea închiderii portițelor legislative, Fritz a acuzat-o pe Weidel că vrea beneficiile liberei circulații pentru Germania fără solidaritatea aferentă. Și i-a cerut să prezinte scuze românilor, chiar astăzi.

Simplul fapt că un cetățean român primește prestații sociale nu dovedește un abuz. Iar creșterea cheltuielilor într-un oraș trebuie privită și în raport cu evoluția numărului de locuitori și de beneficiari, înainte de a fi transformată într-o acuzație la adresa unei comunități.

Fostul primar al Timișoarei a transmis și un mesaj simpatizanților AUR: să fie atenți la ce prieteni și modele își aleg liderii partidului, dar și la tăcerea acestora față de declarațiile șefei AfD.

Din cei puțin peste 900.000 de cetățeni cu pașaport românesc, sub zece procente (77.100) sunt beneficiari de ajutor pentru asigurarea venitului minim.