În România, naționaliștii și scepticii față de Uniunea Europeană se pregătesc pentru alegerile din 2024. Dominic Fritz alege alte instrumente politice, mizând pe solidaritatea europeană. Această atitudine l-a ajutat pe german să devină primarul celui de-al treia oraș ca mărime din România, Timișoara. Dominic Fritz a acordat un interviu Agenției Catolice de Știri (KNA), din care vă prezentăm câteva fragmente.

La mai puţin de o lună şi jumătate până când Timişoara va preda titlul de Capitală Culturală Europeană, primarul oraşului crede că un bilanţ real se va putea realiza abia peste câţiva ani. "Adevărata provocare constă în declanșarea unei dezvoltări pozitive pe termen lung cu ajutorul culturii. Din acest punct de vedere observăm că anul 2023 a fost unul de succes pentru orașul nostru și pentru Europa. Timișoara a reușit să se implice într-o dezbatere europeană și să rupă stereotipurile. Vizitatorii din Europa de Vest, fie ei oameni politici, jurnaliști sau turiști, sunt șocați inițial de discrepanța dintre realitatea locală, dinamica culturală și economică, și stereotipurile persistente privind nu doar această regiune, ci şi România în ansamblu".

 Întrebat de agenţia KNA cum ar descrie orașul într-o singură propoziție, edilul de origine germană a sintetizat: "Timișoara este un oraș multicultural, colorat și inovator, cu diferite nucleuri istorice care, de-a lungul istoriei, au găsit mereu curajul și puterea de a contribui la progresul Europei. Nu în ultimul rând, cu Revoluția din 1989 (din România), care îşi are începuturile chiar în acest oraş".

În interviu,Dominic Fritza vorbit şi despre Cortina de Fier, care există însă în multe minţi din Europa de Vest: "Mai ales în mintea politicienilor și în Europa de Vest, Europa Centrală și de Est este percepută ca o regiune periferică. Acest lucru este justificat istoric și economic. Cu toate acestea, în multe aspecte, această percepţie nu mai corespunde realității. O privire distorsionată ignoră contribuția semnificativă pe care Europa Centrală și de Est a adus-o Uniunii Europene de astăzi. Un exemplu este războiul din Ucraina. Est-europenii au avertizat de ani de zile cu privire la agresiunea Rusiei, dar nu au fost luaţi niciodată în serios."

Dominic Fritz lansează chiar un apel către occidentali, pe care îi îndeamnă "să facă efortul de a înţelege mai bine realitatea". "Există răspunsuri pe care Europa le caută. Acestea pot fi găsite, de exemplu, la Timișoara, unde de secole oameni cu limbi materne și confesiuni diferite nu doar că trăiesc în pace, ci și colaborează. Mulți în Europa ar putea învăța despre cum diversitatea culturală poate genera inovație". 

Primarul Timişoarei compară biografia proprie cu istoricul Timişoarei. În interviul acordat Agenţiei Catolice de Ştiri, el constată că la Timișoara "oamenii respirau deja aer european cu mult înainte ca locuitorii micului meu sat din Pădurea Neagră să înțeleagă marile oportunități are unei Europe care își asumă 'unitatea în diversitate'. Adică să gestionezi și să permiți diversitatea, pentru ca fiecare să se poate dezvolta în limba sa maternă și în comunitatea sa. Pe un fundament comun de valori poți construi o comunitate. Această experiență este profund ancorată în Timișoara, iar Europa are nevoie disperată de ea.

Întrebat dacă este îngrijorat, precum unii experţi, care cred că Rusia ar putea să îşi extindă înfluenţa în Balcani, în cazul în care UE nu acţionează, Dominic Fritz încearcă să calmeze neliniştile: "Nu trebuie să facem greșeala de a vedea est-europenii ca pe victime neajutorate și manipulabile pe care Vestul trebuie să le salveze pentru a nu cădea în ghearele lui Vladimir Putin. Să fim, deci, atenți la nuanțe. Însă, desigur, se pune întrebarea cum poate fi exprimat respectul față de potențialul acestei regiuni din punct de vedere politic și economic. Există întotdeauna posibilitatea ca alții să profite de impresia lipsei acestui respect. Și, de asemenea, mai există riscul ca țările să apuce în altă direcţie, dacă au senzația că nu sunt luate în seamă la nivel european".

ak/vd (kna)