Trecuseră zece ani de când un cancelar german nu mai efectuase o vizită de stat în Austria, iar destinația lui Olaf Scholz a fost orașul Salzburg, unde a fost primit de omologul Karl Nehammer. 

Fără a fi singurele subiecte pe agenda întâlnirii celor doi oficiali, criza migrației și perspectiva extinderii spațiului Schengen s-au aflat – nici nu se putea altfel - în centrul atenției. Germania, care a instituit controale la granița cu Austria în 2015, nu va renunța la această practică în viitorul apropiat, după cum a subliniat cancelarul federal Olaf Scholz la conferința de presă comună:

”Abordarea noastră este pragmatică. Avem o înțelegere cu Elveția cu privire la patrule comune dincolo de frontiere. Avem, totodată, respingerile la frontieră, care sunt efectuate și de Elveția, la intrările în Germania. Cu alte cuvinte, cooperarea este strânsă, inclusiv cu Austria, în ceea ce privește regimul de control la graniță. De altfel, discuții similare apar și la alte frontiere. În clipa de față, având în vedere cifrele pe care le cunoaștem, controlul este indispensabil. La fel cum Austria, la rândul ei, trebuie să efectueze controale și în alte locuri. Trebuie să ne asigurăm că punem sistemul pe picioare. Câtă vreme el nu funcționează, va trebui să fim pragmatici și să ne ajutăm singuri, așa cum se întâmplă la granița germano-austriacă”, a spus, vineri la Salzburg, politicianul social-democrat. 

Nehammer insistă: "Avem migranţi neînregistraţi"

Cancelarul Nehammer a evocat faptul că sistemul Schengen are deficiențe structurale. El și-a manifestat satisfacția pentru că a reușit să-i prezinte lui Scholz "provocarea specială pe care o înfruntă Austria în ceea ce privește spațiul Schengen”. Oficialul austriac a reamintit că anul trecut mai bine de 75 la sută dintre cei peste 120 de mii de solicitanți de azil în țara sa, nu fuseseră înregistrați "deși au trecut printr-o țară din UE".  

Unul dintre jurnaliști i-a amintit lui Nehammer că mulți dintre migranți intră în Austria prin Ungaria, remarcă pe care cancelarul austriac nu a respins-o. Însă a făcut următoarele precizări:  

”Nu sunt deloc naiv - 80 la sută dintre cei detectați în Austria și care nu sunt înregistrați, provin desigur din Ungaria. Pe de altă parte, Ungaria este vecina noastră. Vorbesc despre reducerea presiunii la granița noastră prin diverse operațiuni pe care le-am desfășurat împreună cu poliția maghiară. Mai precis polițiștii austrieci sunt în prezent la datorie în Ungaria. Astfel am reușit să reducem această presiune într-o oarecare măsură și aceasta este calea corectă. Încă mai sunt lucruri de îmbunătățit, dar direcția e bună, după cum reiese din cifre. Acest lucru nu schimbă însă faptul că protecția frontierelor externe este o problemă majoră și aici, că există o relație de frontieră foarte intensă între Ungaria și Serbia în ceea ce privește migrația ilegală. Iată de ce e important să negociem cu țările din Balcanii de Vest, să le implicăm în proces”. 

Nehammer a declarat că premierul maghiar Viktor Orban ar trebui să fie "partener de securitate" în materie de migraţie, chiar dacă aceasta presuoune efort. 

"Este importantă respectarea regulilor UE, iar Austria a susţinut sancţionarea Ungariei când s-a constatat încălcarea regulilor în această ţară. Pe de altă parte ai nevoie de cooperarea poliţienească pentru a obţine o ameliorare a situaţiei curente", a precizat Nehammer. 

Presa germană amintea vineri seară că Nehammer este unul dintre oamenii politici europeni care susțin cu vehemență consolidarea frontierelor externe și că țara lui s-a opus anul trecut aderării la spațiul Schengen a României și Bulgariei. 

"Prietenii din România şi Bulgaria" - diferențe de abordare între Germania și Austria 

Perspectiva aderării celor două țări est-europene la spațiul Schengen a stârnit și interesul televiziunii publice germane ZDF, al cărei trimis la Salzburg i-a adresat cancelarului german următoarea întrebare: 

”Când ar trebui ca România și Bulgaria să devină membre ale spațiului Schengen? Mediul de afaceri german este mai mult decât pregătit și își dorește cu ardoare. Când credeți că se va întâmpla acest lucru?”

Cancelarul Scholz a răspuns: ”Germania susține dezvoltarea în continuare a Uniunii Europene. Bineînțeles, acest lucru include și faptul că țările membre ale Uniunii Europene pot adera la spațiul Schengen. În mod specific, în ceea ce privește Bulgaria și România, suntem gata să ne dăm acordul. Alții, după cum știți, au încă unele întrebări. Însă poziția germană în această chestiune este clară și întotdeauna i-am asigurat pe prietenii noștri din România și Bulgaria de acest lucru”. 

Ambii lideri s-au pronunțat în favoarea compromisului UE în materie de azil și a acordurilor cu țările de origine și de tranzit. Nehammer a descris acordul UE cu Tunisia privind migrația, încheiat la jumătatea lunii iulie, ca fiind "orientat spre viitor". Înțelegerea prevede un ajutor financiar important din partea UE, în schimbul căruia Tunisia trebuie să ia măsuri mai ferme împotriva migrației ilegale. 

"Parteneriatele pentru migrație" sunt și în interesul Germaniei, a declarat Scholz, subliniind că "țara lui are nevoie de milioane de lucrători pentru a-și menține propria prosperitate și că la fel stau lucrurile și în Austria.

În același timp, a spus cancelarul german, ”trebuie să se ajungă la un acord cu țările, așa încât migranții care invocă în mod eronat motive de fugă și care din acest motiv nu primesc protecție, să fie luați înapoi. Asta este ceea ce lipsește”, a spus Scholz.

Proiectul Sky Shield 

Nehammer și Scholz au precizat că agenda scurtei lor întrevederi a cuprins și alte subiecte, precum situația de securitate și aprovizionarea cu energie în condițiile războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. ”Germania a luat măsuri importante pentru a putea să ne apărăm mai bine țara și aliații noștri. Având în vedere aceste noi realități, salut faptul că Austria s-a alăturat în iulie inițiativei noastre europene comune de apărare aeriană Sky Shield", a spus Scholz.

Austria, stat neutru, și-a anunțat anul acesta, la 1 iulie, intenția de a adera la inițiativa europeană de scut aerian European Sky Shield, lansată în octombrie 2022 de cancelarul german Olaf Scholz în reacție la războiul din Ucraina. 

Fundația Știință și Politică de la Berlin amintește că prin Inițiativa European Sky Shield, Germania dorește să consolideze apărarea aeriană și antirachetă europeană, în special împotriva rachetelor rusești. 

”Este adevărat că, pe termen scurt și mediu, Moscova nu va avea nici stimulente și nici mijloace militare suficiente pentru a ataca NATO cu arme cu rază lungă de acțiune. Dacă însă apărarea aeriană și apărarea antirachetă din Europa vor fi îmbunătățite, scade inclusiv capacitatea Rusiei de a șantaja politic statele. Acest lucru, la rândul său, consolidează coeziunea Alianței. Însă pentru atingerea acestui obiectiv și pentru realizarea pe deplin a potențialului inițiativei, trebuie abordate probleme la nivel strategic, tehnico-operațional și politic. În caz contrar, inițiativa ar putea contribui mai degrabă la fragmentarea NATO din punct de vedere politic și tehnic”.