O notificare, o alertă de știri - luăm telefoanele în mâini aproape automat. Chiar și atunci când încercăm să luăm o pauză de la aceste gadget-uri, suntem adesea atrași rapid înapoi, într-o spirală de vești proaste: violență, război și diverse crize domină fluxurile de știri.

Iar trecerea consecutivă de la una la alta a fost imediată:pandemia a fost urmată de războiul din Ucraina, urmat de cutremure, dezastre naturale și războiul din Orientul Mijlociu. Știrile sunt arhipline de imagini care afectează emoțional. 

Ce înseamnă doomscrolling?

Doomscrolling este ceea ce facem atunci când continuăm să derulăm pe gadget-uri știri negative, chiar și atunci când acestea ne tulbură și ne provoacă tristețe.

Termenul provine din limba engleză, de la cuvintele "doom" – care înseamnă dezastru, distrugere, sfârșit, frică – și "scrolling" – derularea pe telefoane sau tablete, în timpul navigării pe internet. Cuvântul a devenit uzual și descrie modul în care oamenii consumă la nesfârșit veștile proaste. Termenul a devenit mai cunoscut în timpul pandemiei.

O chestiune evoluţionistă

Doomscrolling-ul este o consecință a atracției oamenilor față de negativitate. În multe cazuri, critica, de exemplu, are o influență mai puternică asupra comportamentului și asupra înțelegerii, decât laudele. Același lucru este valabil și pentru veștile proaste versus veștile bune.

"Creierul procesează cuvintele negative mai repede, mai bine și mai intens [decât cuvintele pozitive] și asta înseamnă că ni le amintim mai bine", spune neurologul Maren Urner.

Ceea ce are sens, din perspectiva biologiei evoluționiste. Pe vremea prădătorilor cu "dinți sabie" sau a mamuților, adaugă Urner, ultimul lucru pe care l-ai fi dorit era să uiți că ești în pericol. Creierul nostru reptilian (trunchiul cerebral) încă încearcă să ne ajute să învingem incertitudinea, prin culegerea sistematică de informații. Vrem să fim pregătiți pentru posibile amenințări. Deci, cu cât consumăm mai multe vești proaste, cu atât ne simțim mai bine pregătiți. Dar este o eroare. Acest tip de gândire funcționa la mamuți, dar este inutil în era aplicațiilor și a news feed-urilor.

Aplicații concepute ca o pungă de chipsuri

Aplicațiile noastre de știri sunt concepute pentru a ne menține cu sufletul la gură. Ideea aceea a "derulării infinite" nu a fost o întâmplare. Este un truc psihologic, ilustrat de cercetătorul Brian Wansink în "Experimentul farfuriei de supă fără fund" la începutul anilor 2000. În acel experiment, un grup de participanți a primit boluri de supă fără fund - bolurile se tot umpleau, fără ca participanții să știe. Aceștia mâncaseră cu 73% mai multă supă, decât cei dintr-un alt grup, care primiseră numai o porție de supă. Cei din primul grup nici nu și-au dat seama că au mâncat mai multă supă, sau că s-au simțit mai sătui.

În prezent, cercetătorii găsesc paralele între experimentul lui Wansink și consumul nostru necontrolat de știri.

Dar mai există un truc pe care îl folosesc designerii de aplicații: funcția "Pull-to-Refresh" ("Trage pentru a reîncărca"), inspirată de la cazinouri. Derulezi în jos, pagina se reîncarcă, și aștepți cu nerăbdare să vezi ce urmează.

Este ca și cum ai trage de maneta aparatelor de jocuri de noroc din cazinouri. În timp ce anticipezi potențialul câștig, creierul produce dopamină, hormonul fericirii. Ceea ce te face să tânjești după mai mult.

Stres permanent în creier

Consumul permanent de știri neplăcute afectează negativ nivelul serotoninei din corp. Începem să ne simțim epuizați, încordați, iritați, cu stări schimbătoare și putem suferi tulburări de somn. Aici intervine hormonul stresului, cortizolul. Nivelul crescut de cortizol pe termen lung este foarte dăunător și poate duce la diverse boli. 

Doomscrolling-ul afectează oamenii în mod diferit. Dar studiile au observat o legătură între consumul excesiv de știri proaste și incidența mai mare a depresiei, a stresului cronic și a unor simptome similare cu cele ale stresului post-traumatic.

Într-un studiu realizat de mai mulți psihologi și publicația Huffington Post, s-a demonstrat că participanții care au petrecut trei minute citind știri proaste dimineața au avut cu șase până la opt ore mai târziu o tendință cu 27% mai mare să considere că au avut o zi proastă. Un al doilea grup, participant la același studiu, a citit dimineața așa-numitele știri ”bazate pe soluții”, urmând ca 88% dintre ei să spună că au avut în continuare o zi bună.

Rolul mass-mediei în publicarea știrilor negative

Mass-media știu că generează mai mult rating prin știri negative. Mai multe clicuri înseamnă mai mult rating, mai multe venituri din reclame și mai multă implicare a consumatorilor.

Dar dacă doomscrolling-ul este atât de nesănătos, ce pot – sau ar trebui să facă – instituțiile media pentru a îmbunătăți situația?

Cercetătorul Maren Urner spune că jurnaliștii ar trebui să se întrebe "Ce urmează?", când publică știri. Descrierea unei probleme este importantă, dar ar trebui să urmeze și căutarea soluțiilor, adaugă acesta.

Consumul dvs. de știri: un echilibru personal

Da, este important să fii la curent și să știi ce se întâmplă în lume, dar nu trebuie să urmărești evoluțiile globale 24/7.

O formulă magică nu există. Dar o idee bună de a vă începe ziua ar fi să evitați să porniți fiecare dispozitiv din casă, după ce vă ridicați din pat.

Evitați derularea online la nesfârșit, alegând surse de încredere. Nu dați click pe titluri explozive! 

Stabiliți-vă o oră și o durată pentru citirea știrilor, de exemplu 20-30 de minute după-amiaza. Încercați să evitați doomscrolling-ul pe tot parcursul zilei.

În plus, dezactivați notificările și alertele de breaking news. Citiți, în schimb, un rezumat al zilei.