Dosarul Epstein: Mii de pagini publicate, dar multă cenzură
20 decembrie 2025
Sub presiunea crescândă a opiniei publice americane și a Congresului Statelor Unite, Departamentul de Justiție de la Washington a început să publice noi file de anchetă în cazul infractorului sexual decedat Jeffrey Epstein. Administrația Trump nu a respectat, însă, termenul-limită stabilit prin lege de ambele camere ale Congresului: vineri, 19 decembrie 2025, au fost publicate doar o parte dintre documente, multe dintre ele fiind puternic cenzurate.
Obligație de publicare în baza unei legi speciale
Congresul obligase guvernul, printr-o lege specială ce viza transparența, să facă publice aproape toate dosarele. Managerul de averi Epstein, bine conectat până la cele mai înalte cercuri ale politicii americane, a fost găsit mort în celula sa din închisoare, în 2019. Miliardarul era acuzat că a abuzat numeroase fete și femei și că le-ar fi ”oferit” unor persoane celebre.
Autoritățile au publicat acum un prim set de sute de mii de fișiere. Printre acestea se află fotografii și documente adunate de poliția federală americană FBI în timpul anchetelor. Sunt acolo aproximativ 4000 de imagini, grupate în cinci seturi de date, doar o mică parte din sutele de mii de fișiere aflate în posesia Departamentului de Justiție.
Într-o scrisoare adresată Congresului, obținută de agenția Associated Press, instituția guvernamentală a recunoscut că setul complet de documente nu a fost publicat și că guvernul anticipează noi desecretizări până la sfârșitul anului.
Între documente se numără și un carnet de adrese în care figurează actualul președinte Donald Trump, precum și numeroase alte personalități cunoscute. Aproape toate informațiile sunt cenzurate. Nu este clar cui i-a aparținut acest carnet. Dar prezența numelui Trump în acea agendă era deja cunoscută în spațiul public.
Cenzură pe scară largă
Din cauza că Departamentul de Justiție nu a oferit informații de context despre noile seturi de date, nu este clar cât de substanțiale sunt informațiile proaspăt publicate. Sunt foarte multe documente cenzurate: de pildă, numele de pe o listă cu 254 de ”maseuze” au fost acoperite ”pentru protejarea victimelor”. Un alt document judiciar cu 119 pagini a fost, de asemenea, cenzurat, fără a fi oferite explicații. Peste 100 de imagini au fost în întregime acoperite cu negru, fără nici o justificare. Alte zeci de imagini prezintă doar scări.
Fotografii publicate recent arată, printre alții, staruri pop precum Michael Jackson, Diana Ross și Mick Jagger. Și, în mod repetat, pe fostul președinte democrat Bill Clinton. Într-o imagine, Clinton se relaxează într-un jacuzzi. Într-o alta, înoată alături de o femeie brunetă, posibil complicea lui Epstein, Ghislaine Maxwell. Trump a inițiat, în acest caz, demersuri de investigare împotriva lui Clinton și a altor politicieni democrați și susținători ai acestora.
În timp ce documentele conțin noi elemente potențial incriminatoare despre fostul președinte Clinton, ele oferă puține detalii noi despre actualul șef de la Casa Albă, Donald Trump. Politicianul republican a făcut parte, în trecut, din cercul de cunoștințe al lui Epstein. Deși susține că nu ar fi avut relații apropiate cu bancherul de investiții, fotografii și documente publicate anterior sugerează contrariul.
Numele lui Trump apare, de exemplu, pe listele de pasageri ale avionului privat al lui Epstein și într-un carnet de contacte. Trump neagă că ar fi știut despre fărădelegile acestuia. Actualul președinte s-a opus, însă, luni de zile publicării documentelor și a numit afacerea Epstein o ”înșelătorie”.
Victime dezamăgite: ”Nu este transparență deplină”
Una dintre cele mai tinere presupuse victime ale lui Epstein și-a exprimat frustrarea față de ceea ce consideră a fi o publicare incompletă a documentelor și a cerut mai multă transparență din partea Ministerului Justiției.
”Faceți pur și simplu publice dosarele. Și încetați să cenzurați nume care nu trebuie cenzurate”, a comentat Marina Lacerda, identificată drept ”Victima minoră numărul 1” în rechizitoriul federal împotriva lui Epstein și care afirmă că a fost agresată sexual de fostul om de afaceri pe când avea doar 14 ani.
Lacerda s-a declarat sceptică în privința afirmațiilor administrației legate de transparență: ”La început ne numeau o farsă, nu-i așa? Acum spun că ne cred, că vor face publice dosarele, însă încă nu le-au publicat și nici măcar nu este vorba de transparență deplină”.
Dispute între republicanii lui Trump
Publicarea documentelor a fost precedată de tensiuni în interiorul Partidului Republican. Trump a semnat legea privind desecretizarea abia sub presiunea propriilor săi susținători.
Potrivit unui sondaj realizat de agenția de presă Reuters și institutul Ipsos, doar 44% dintre republicani sunt mulțumiți de modul în care Trump a gestionat afacerea. Casa Albă a anunțat vineri că administrația Trump ar fi făcut ”mai mult pentru victime decât au făcut vreodată democrații”.
Secretarul adjunct al Justiției, Todd Blanche, a declarat pentru postul Fox News că alte sute de mii de dosare vor fi publicate abia în săptămânile următoare. Oficialul a justificat depășirea termenului prin cerințele stricte privind protecția victimelor lui Epstein. Departamentul Justiției analizează fiecare document în parte și se asigură că ”fiecare persoană afectată, numele ei, identitatea ei, povestea ei, este protejată pe deplin, acolo unde este necesar”, a subliniat Blanche.
Critici dure din partea opoziției
Din partea Partidului Democrat au venit critici dure la adresa modului de acțiune al guvernului. Deputatul din opoziție Ro Khanna a contestat cenzura integrală și fără nicio explicație a unui document de 119 pagini cu depoziții ale martorilor. Democratul a anunțat că va colabora cu victimele lui Epstein pentru a obține publicarea completă a dosarelor de anchetă. Khanna a primit sprijin din partea republicanului Thomas Massie, alături de care chiar a inițiat legea transparenței.
Liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a vorbit despre ”nimic altceva decât o mușamalizare menită să-l protejeze pe Donald Trump de trecutul său urât”. Schumer a criticat faptul că administrația Trump a publicat ”doar o fracțiune din totalul probelor”. Iar deputatul democrat Robert Garcia i-a acuzat pe Trump și pe ministra Justiției, Pam Bondi, de mușamalizare.
Și Bill Clinton se apără: există două grupuri de oameni, a transmis purtătorul său de cuvânt, Angel Urena. Un prim grup care nu a știut nimic și a întrerupt relațiile cu Epstein înainte ca faptele sale penale să devină publice. Și un al doilea grup, care și-a continuat relațiile cu el și după aceea. ”Noi aparținem primului grup”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Clinton. Nicio tactică de tergiversare, oricât de amplă, din partea oamenilor din cel de-al doilea grup nu va schimba acest lucru, a subliniat Urena.
Publicări anterioare ale dosarelor Epstein scoseseră deja la iveală legături cu personalități celebre precum prințul Andrew, căruia i-au fost recent retrase titlurile regale, în Marea Britanie, tocmai din cauza acestui scandal. În plus, banca JPMorgan a plătit 290 de milioane de dolari într-o înțelegere cu victimele, după ce Epstein fusese ani de zile client al instituției. Potrivit Departamentului Justiției, în dosare au fost identificate peste 1200 de victime.
cis/ia (AFP, AP, dpa, Reuters)