Cât de rasistă este Germania? O întrebare care s-a aflat din nou în centrul dezbaterilor publice declanșate de demisia fotbalistului Mesut Özil din echipa națională a Germaniei. Özil, care din 2013 joacă la Arsenal London, și-a motivat decizia acuzând Federația Germană de Fotbal (DFB) și pe președintele acesteia, Reinhard Grindel, de rasism. 

Două treimi dintre cei chestionați consideră că rasismul constituie o problemă serioasă în Germania. Acesta este rezultatul sondajului Deutschlandtrend, realizat pe un eșantion reprezentativ la începutul săptămânii de institutul demoscopic Infratest Dimap pentru postul public de televiziune ARD și cotidianul Die Welt. 

Mai ales electoratul formațiunilor SPD, Stânga și Verzii (între 73 și 77 procente) apreciază rasismul drept o problemă majoră. Altfel susținătorii AfD, care consideră în proporție de 62 la sută că rasismul reprezintă doar o problemă fie chiar inexistentă în Germania. Cei mai mulți dintre germanii cu origini străine (68%), în schimb, cred că rasismul este un fenomen de proproții. 

La întrebarea privind stadiul integrării imigranților, răspunsurile au fost diferite în funcție de timpul petrecut de străini în Germania. Concret, 62 de procente dintre respondenți au apreciat că migranții care trăiesc de decenii în Germania sunt bine sau chiar foarte bine integrați. Doar 28 la sută cred că același lucru este valabil și pentru străinii sosiți în țară în ultimii ani. 

Studiul realizat de infratest dimap mai relevă, însă, că rasismul, politica de azil și față de refugiați nu reprezintă nicium principalele teme care-i preocupă pe germani. Alte chesiuni îi îngrijorează și îi pun pe gânduri. În primul rând (69%) politica de sănătate. Aceasta în contextul în care milioane de germani au nevoie de îngrijire, iar costurile sunt foarte ridicate și se duce lipsă acută de personal. Deși mulți străini preiau în Germania aceste joburi, mii de locruri de muncă rămân neocupate. 

Și în alte domenii cred germanii că ar trebui să se schimbe ceva: în sistemul social și de pensii (64%), în politica vizând securitatea internă (55%), în politica de mediu (52%) și în ce privește soluționarea lipsei acute de locuințe la prețuri accesibile (51%). Doar 39 de procente dintre respondenți consideră politica față de refugiați și de azil drept o prioritate. Această categorie se situează pe penultimul loc în clasament, urmată de chestiunea digitalizării (28%). 

"Cum ați vota dacă diminică ar fi alegeri?" este întrebarea nelipsită la acest sondaj lunar, semnificativă pentru cota actuală de popularitate a partidelor și a politicienilor germani. Formațiunea Angelei Merkel, CDU, împrună cu partidul-soră conservator din Bavaria, CSU, se află în continuare în fruntea clasamentului, dar au alunecat pentru prima dată sub 30 la sută întrunind 29 de procente. Social-democrații (SPD) s-au menținut la 18 procente. Ceea ce înseamnă că actuala coaliție conservator-laburistă de la Berlin nu mai întrunește decât 47 la sută și n-ar mai deține majoritatea în Bundestag. 

În continuă creștere în sondajul comandat de ARD și Die Welt se află formațiunea populistă de dreapta AfD, susținută de 17 la sută dintre cei chestionați, la numai un pas în urma SPD. Și Verzii ecologiști și-au îmbunătățit poziția atingând 15 la sută, în timp ce Stânga se menține la 9 procente. Liberalii de la FDP înregistrează pierderi ușoare și ajung la 7%. 

Tuturor partidelor ar trebui să le dea de gândit o altă concluzie a barometrului politic. Anume că patru cincimi dintre germani sunt de părere că în politica actuală predomină emoțiile în detrimentul chestiunilor obiective. Cam tot atât de mulți (77%) deplâng faptul că în dezbaterile politice pozițiile antagonice au o prea mare pondere. 80 la sută dintre cei chestionați constată cu îngrijorare o toleranță tot mai redusă față de alte păreri.