Stimate doamne, stimați domni,

Subscrișii, Dl Andrei Scobioală și Dl Serghei Glinka, reprezentați convențional prin societatea de avocați Grigorescu, Ștefănică și Asociații SPARL, având sediul social în București, Sectorul 2, Str. Dionisie Lupu nr. 33, cod poștal 020021, România,

Formulează prezentul drept la replică în temeiul art. 30 alin. (8) din Constituția României, potrivit căruia „răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii", coroborat cu dispozițiile art. 72–74 din Codul civil privind dreptul la demnitate, onoare, reputație și viața privată, respectiv art. 252–257 din același act normativ, care reglementează mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale ale persoanei, inclusiv dreptul de a solicita publicarea unui drept la replică. 

AFIRMAȚII NEREALE ȘI DENATURATE DIN ARTICOLUL PUBLICAT

1. Afirmația că dl Serghei Glinka ar fi „fost acționar și manager al celui mai important producător de locomotive din Rusia"

Articolul califică pe dl Serghei Glinka drept „un personaj cu pașaport estonian, fost acționar și manager al celui mai important producător de locomotive din Rusia." Această afirmație este inexactă sub mai multe aspecte esențiale:

a. Cu privire la calificarea de „manager": Dl Glinka nu a deținut niciodată o funcție de conducere executivă în cadrul Transmashholding. Legătura sa cu această companie a izvorât exclusiv din nevoia comercială de a achiziționa locomotive pentru flota proprie de vagoane, în contextul activității de trading de cărbuni. Rolul esențial al dlui Glinka a fost acela de a facilita un parteneriat strategic între Alstom și Transmashholding – un joint venture cu participații egale, care a integrat tehnologie și know-how occidental în industria feroviară din regiune. Calificarea drept „manager" este, prin urmare, inexactă și creează o impresie vădit distorsionată.

b. Cu privire la dimensiunea participației: Dl Glinka a deținut la un moment dat până la 5% din acțiunile Transmashholding, o participație minoritară semnificativ mai redusă decât cea sugerată prin coroborarea termenilor „acționar" și „manager" în același enunț.

c. Cu privire la momentul încetării oricărei implicări: În 2017, Serghei Glinka și-a lichidat integral participația din Transmashholding, realizând un exit complet. Orice asociere actuală a dlui Glinka cu această entitate este, prin urmare, lipsită de orice fundament.

d. Cu privire la contextul activităților desfășurate: Aceste activități s-au desfășurat între 2000 și 2017, într-o perioadă în care potențialul industrial al fostelor state sovietice era susținut de investiții și transfer de tehnologie din partea unor mari grupuri occidentale precum Siemens, Bombardier, Knorr-Bremse sau Wabtec. Rolul dlui Glinka în facilitarea parteneriatului Alstom– Transmashholding este tocmai un exemplu al acestei tendințe general-europene de integrare industrială.

e. Cu privire la profilul investițional real al dlui Glinka: Expunerea sa investițională în spațiul ex-URSS nu a depășit niciodată 20% din portofoliul total, peste 80% din investițiile sale fiind plasate în economii occidentale și piețe mature. În prezent, toate investițiile sale sunt exclusiv în business-uri din Europa și Statele Unite – atât investiții bursiere, cât și participații directe în companii.

f. Cu privire la originea și reședința dlui Glinka: Dl Glinka s-a născut și a crescut la Chișinău, într-o familie de basarabeni, nu la Moscova. Are cetățenie română și estoniană și locuiește în sudul Franței de peste 25 de ani. Prezentarea sa exclusiv prin prisma legăturilor cu Rusia este, prin urmare, vădit incompletă și tendențioasă.

2. Afirmația că cei doi afaceriști ar avea „legături în Federația Rusă", formulată ca element determinant al calității lor de potențiali actori de risc de securitate

Articolul afirmă că Automecanica SA „a fost cumpărată în 2023 de doi afaceriști cu legături în Federația Rusă" și pune întrebarea retorică „cum de niciunul dintre serviciile secrete nu s-au sesizat", sugerând că implicarea clienților noștri în industria de apărare reprezintă un risc de securitate nedetectat. Această prezentare ignoră o realitate esențială și verificabilă:

a. Tranzacția de achiziție a Automecanica SA a fost supusă procedurii legale de examinare a investițiilor străine directe, în conformitate cu OUG nr. 46/2022. CEISD a declanșat o procedură de cercetare detaliată și a solicitat avizul CSAT, care a analizat tranzacția în termenul legal de 90 de zile, iar rezultatul a fost comunicat operativ. Existența și finalizarea legală a acestei proceduri demonstrează că implicarea clienților noștri nu s-a produs în mod clandestin, ci a fost supusă controlului deplin al statului român.

b. Automecanica SA a fost înregistrată la ANCEX pentru derularea de operațiuni cu produse militare, iar actuala confirmare de înregistrare a fost emisă la data de 8 aprilie 2025, strict în condițiile legii. Page 3 of 6 ANCEX solicită în mod obligatoriu avizul Ministerului Apărării Naționale, iar avizul nefavorabil al MApN constituie motiv de respingere automată. Prin urmare, înregistrarea Automecanica SA a presupus un aviz favorabil explicit al Ministerului Apărării.

c. Întrebarea retorică a autoarei – „e vorba de complicitate sau de nepăsare?" – nu ține seama de faptul că toate instituțiile statului român enumerate (CSAT, MAE, Ministerul Apărării, ANCEX) și-au exercitat atribuțiile legale și au acordat avizele sau confirmările necesare în urma unor proceduri formale de verificare.

3. Afirmația privind dl Andrei Scobioală și filiala sa din Rusia

Articolul afirmă că „Scobioală avea o firmă în România cu o filială în Rusia, pe care susține că ar fi închis-o după începerea războiului."

Formularea „susține că ar fi închis-o" insinuează îndoială cu privire la veridicitatea acestei informații, fără nicio bază factuală. Realitatea este următoarea:

a. Compania Laser Processing, fondată la București de dl. Scobioală și activă de aproape 20 de ani în domeniul prelucrărilor industriale și al soluțiilor pentru mobilitate, a avut în perioada 2019–2022 o filială în Rusia, care realiza sourcing de componente pentru soluții de mobilitate destinate pieței europene.

b. La izbucnirea războiului, dl Scobioală a înțeles imediat că Rusia nu mai poate fi un exportator viabil pentru Europa și, în acord cu sancțiunile europene aplicate Federației Ruse, a decis încetarea importurilor din această țară și închiderea operațiunilor respective.

c. Îndoiala exprimată de autoare prin formularea „susține că" este lipsită de orice suport factual și constituie, în sine, o insinuare defăimătoare. Dl. Scobioală este cetățean moldovean și român, stabilit în România de aproape 20 de ani, cu un parcurs antreprenorial transparent, iar partenerii și clienții Laser Processing includ companii internaționale de prim rang precum Liebherr, JCB, Maschio Gaspardo, Kuhn și John Deere

4. Afirmația că articolul publicat de Adevărul.ro ar fi „încercat să afle" răspunsuri, prezentând insinuările acestuia ca punct de plecare jurnalistic legitim

Articolul DW preia și amplifică afirmațiile din articolul publicat de Adevărul.ro, afirmând că „Adevărul.ro a încercat să afle cum de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Apărării, Externele le-au dat undă verde celor doi oameni de afaceri cu legături în Rusia să intre în industria de apărare a țării."

Prin preluarea și amplificarea acestei narațiuni, articolul DW înglobează și perpetuează erorile factuale din articolul-sursă, inclusiv calificarea inexactă a dlui Glinka drept „manager" al Transmashholding și sugestia că implicarea clienților noștri ar reprezenta o „penetrare" nedetectată a sistemului de apărare – afirmații pe care le contestăm în integralitate prin prezentul drept la replică.

5. Asocierea domnilor Serghei Glinka și Andrei Scobioală cu titlul şi concluziile articolului

Articolul afirmă că „industria de Apărare rămâne parte a jocurilor politice și de interese care se fac în România la diferite niveluri și care le permit inclusiv rușilor să devină jucători la marginea unui război care afectează continentul." Articolul concluzionează că „România își prelungește mizele mici, le face loc rușilor în afacerile militare și își urmează tradiția nehotărârii în fața viitorului." Aceste afirmații, plasate în același context editorial cu referirile directe la clienții noștri, creează în mod vădit impresia că dl. Scobioală și dl. Glinka sunt „ruși" care au obținut acces la industria militară românească prin omisiunea sau complicitatea instituțiilor statului. Această asimilare este eronată și defăimătoare:

• Dl Glinka este cetățean român și estonian, cu reședința în Franța de peste 25 de ani, cu un portofoliu de investiții preponderent occidental;

• Dl Scobioală este cetățean român și moldovean, antreprenor cu aproape 20 de ani de activitate în România, cu clienți și parteneri internaționali de prim rang. Niciuna dintre aceste persoane nu este „rus" în sensul invocat de articol, iar activitățile lor comerciale au fost verificate și avizate de toate instituțiile competente ale statului român.

6. Afirmația că „totul a ieșit la iveală după ce turcii de la Otokar au câștigat licitația pentru achiziția a 96% din acțiunile Automecanica"

Articolul afirmă că „totul a ieșit la iveală după ce turcii de la Otokar au câștigat licitația pentru achiziția a 96% din acțiunile Automecanica", formulare prin care autoarea sugerează că:

• implicarea clienților noștri în industria de apărare ar fi fost un fapt ascuns sau disimulat;

• descoperirea acestei implicări ar fi survenit în mod accidental, ca urmare a tranzacției cu Otokar;

• întregul lanț de avize și aprobări acordate de instituțiile statului ar fi reprezentat o omisiune sau un eșec al sistemului de securitate națională.

Această narațiune este eronată și tendențioasă, din următoarele motive:

a. Implicarea clienților noștri nu a fost niciodată ascunsă Achiziția acțiunilor Automecanica SA s-a realizat prin proceduri legale transparente, înregistrate și publice. Calitatea de acționari a dlui Scobioală și dlui Glinka a fost cunoscută de la momentul tranzacției, iar datele de identificare ale acestora au fost înregistrate în mod legal la Registrul Comerțului. Nu există niciun element de clandestinitate în această operațiune. 

b. Instituțiile statului și-au exercitat atribuțiile legale tocmai cu privire la această implicare Tranzacția de achiziție a Automecanica SA a fost supusă procedurii legale de examinare a investițiilor străine directe prevăzute de OUG nr. 46/2022. CEISD a declanșat o procedură de cercetare detaliată, a solicitat avizul CSAT, care a analizat tranzacția în termenul legal de 90 de zile, iar rezultatul a fost comunicat operativ. Prin urmare, instituțiile statului nu au „descoperit" ulterior o situație necunoscută – ele au evaluat-o în mod formal și au emis avizele corespunzătoare anterior oricărei implicări în programul de înzestrare.

c. Intrarea în consorțiul Otokar a urmat un traseu comercial firesc și transparent Intrarea în consorțiul Otokar nu a survenit în urma câștigării licitației de către Otokar, ci a izvorât dintr-un proces de due diligence anterior, la invitația explicită a companiei Otokar, care evalua setup-ul necesar pentru eligibilitatea participării sale la licitația pentru programul ATBTU. Prin urmare, relația comercială cu Otokar era anterioară câștigării licitației și nu a apărut ca efect al acesteia.

d. Automecanica SA a obținut înregistrarea ANCEX în mod legal și cu avizul Ministerului Apărării Automecanica SA a fost înregistrată la ANCEX pentru derularea de operațiuni cu produse militare, iar actuala confirmare de înregistrare a fost emisă la data de 8 aprilie 2025, strict în condițiile legii. ANCEX solicită în mod obligatoriu avizul Ministerului Apărării Naționale, iar un aviz nefavorabil al MApN constituie motiv de respingere automată a cererii. Înregistrarea presupune, prin urmare, un aviz favorabil explicit al Ministerului Apărării – fapt incompatibil cu narațiunea „descoperirii accidentale" promovată de articol.

e. Formularea „totul a ieșit la iveală" induce în eroare cu privire la natura faptelor Sintagma „a ieșit la iveală" este specifică în limbajul comun dezvăluirii unor fapte ilicite sau ascunse. Utilizarea sa în contextul descrierii unor tranzacții comerciale legale, supuse controlului instituțional deplin, constituie o gravă distorsionare a realității, de natură să creeze publicului cititor impresia falsă că dl. Scobioală și dl. Glinka au acționat în mod disimulat față de autoritățile române. Această impresie este contrazisă de toate elementele faptice verificabile.

CONCLUZII

Articolul publicat la data de 27.02.2026 în publicația dw.com, sub semnătura dnei Sabina Fati, conține afirmații eronate, insinuări nefondate și conotații defăimătoare la adresa domnilor Andrei Scobioală și Serghei Glinka, de natură să le aducă atingere gravă onoarei, reputației și demnității, valori ocrotite de art. 72–74 din Codul civil.

Solicităm publicarea integrală a prezentului drept la replică, în aceleași condiții de vizibilitate cu articolul menționat mai sus, în temeiul art. 30 alin. (8) din Constituția României și al art. 253–257 din Codul civil, care permit persoanei lezate să ceară instanței, în caz de refuz, obligarea publicației dw.com la publicarea dreptului la replică, sub sancțiunea daunelor cominatorii.

Ne rezervăm dreptul de a promova, în cazul în care prezentul drept la replică nu va fi publicat în termen rezonabil, toate acțiunile civile disponibile, inclusiv acțiunea în răspundere civilă delictuală pentru prejudiciul adus reputației clienților noștri, în temeiul art. 1349 și următoarele din Codul civil, coroborat cu art. 252–257 din același act normativ.

Cu stimă,
Grigorescu, Ștefănică și Asociații SPARL
Prin Anca Albulescu