Ecourile festivalului Bucharest Pride care s-a desfășurat între 21 și 29 iulie încă se mai fac auzite, cu precădere pe rețelele sociale. Mai ales tunetele celor care susțin cu înverșunare familia tradițională, ale politicienilor de la AUR sau Noua Dreaptă dar și de la celelalte partide care incriminează persoanele LGBTQIA+ și se opun categoric recunoașterii și legalizării căsătoriei civile sau a parteneriatului civil.

Desfășurătorul sudalmelor la adresa cuplurilor homosexuale este în continuare neîncăpător, dincolo de sondajele de opinie, dincolo de edictul unor ONG-uri care au ca obiect de activitate declarat militantismul pentru drepturile comunității LGBT.

Homosexualii din România sunt în continuare puși la zid. Politicienii amână sine die reglementarea drepturilor care să „așeze în rândul lumii“ această minoritate sexuală, deși instituțiile europene, începând cu CEDO, cer imperativ statului român să legalizeze căsătoria civilă și cuplul civil astfel încât persoanele homosexuale să se simtă în siguranță măcar în fața legii, dacă în viscerele societății sunt în continuare hulite, scuipate, anatemizate.

Am stat de vorbă cu directoarea executivă a asociației ACCEPT Florina Presadă despre festivalul Bucharest Pride care a ajuns la a 18-a ediție, dar și despre nevoia de reglementare a drepturilor persoanelor de același sex care privesc legalizarea căsătoriilor civile și a parteneriatului civil.

DW: Îți propun să faci mai întâi o incursiune în desfășurarea evenimentelor din cadrul festivalului Bucharest Pride 2023.

Florina Presadă: Bucharest Pride a mers foarte bine, ne-am bucurat să vedem că la toate evenimentele organizate de asociația ACCEPT, atât în Parcul Izvor, în cadrul Pride Park, dar și la evenimentele pe care le-am organizat în alte locații au fost mii de oameni. Era nevoie să facem lucrul acesta pentru comunitatea LGBT și pentru aliați.

Anul acesta am avut cea mai mare prezență de până acum, estimăm că la marșul pe care l-am organizat au fost peste 25.000 de oameni, este copleșitor și ne-am bucurat foarte mult să vedem că atâția oameni ni s-au alăturat. Au fost membri ai comunității LGBT, dar și aliați și susținători ai comunității și ai cauzelor acesteia. Au fost și persoane care au venit pentru prima oară la Pride și care s-au bucurat de această experiență, am vorbit cu ei și ne-au împărtășit gândurile lor.

În fiecare an festivalul LGBT a avut o anumită temă, un anumit indicator de substanță al comunității.

Anul acesta Bucharest Pride a avut ca temă familia. Nu am fost singurii care am adoptat această temă, de altfel s-a vorbit despre familie la multe alte evenimente Pride din țară. Asta arată că este urgent ca familiile LGBT să fie recunoscute de statul român, dincolo de hotărârea CEDO care trasează o obligație clară să facă acest lucru. Decidenții nu se mai pot ascunde, nu mai pot invoca argumente pentru lipsa cadrului legal. Această comunitate așteaptă de 33 de ani ca familiile LGBT să fie recunoscute în fața statului  român.

Drepturile familiilor sau ale cuplurilor formate din persoane de același sex sunt ținute în sertare de politicieni de peste trei decenii și nu sunt semne că în viitorul apropiat acele sertare vor fi descuiate.

Asociația ACCEPT a făcut numeroase demersuri de-a lungul anilor către Parlament în ceea ce privește reglementarea unor forme de protecție pentru familiile LGBT.

Printre inițiative se află și revendicarea dreptului familiilor care aparțin acestei comunități de a adopta copii?

Noi vorbim doar despre recunoașterea și protecția legală a familiilor LGBT. În acest moment, persoanele LGBT nu au absolut nici o formă de protecție și recunoaștere în fața statului român ca familii, nu există nici căsătorie civilă nici parteneriat civil și este o urgență să deschidem acest dialog cu decidenții.

Asociația ACCEPT are date din care să reiasă câte persoane care au această identitate sunt în România?

Cea mai recentă cercetare sociologică arată că în acest moment 9% din populația adultă se identifică drept persoane aparținând comunității LGBTQIA+. Acest lucru reiese dintr-un studiu global al companiei de sondaje IPSOS realizat în 30 de țări, procentul fiind asemănător cu cel la nivel global.

Mulți adolescenți, tot mai numeroși în ultimii ani, se declară gay, lesbiene, bisexuali, transgender și așa mai departe, pentru ca ulterior, e vorba de ani, să realizeze că sunt de fapt heterosexuali. Este un fenomen dificil de contorizat și pare a fi datorat în cele mai multe cazuri spiritului de frondă caracteristic adolescenților din ziua de azi.

Nu avem date, dar din câte știu puțini adolescenți realizează ulterior că nu fac parte din comunitatea LGBT.

Cu cine colaborați în vederea reglementării drepturilor acestei comunități? Mă refer la instituțiile statului, dar și la organizații internaționale.

Anul acesta am beneficiat de o declarație comună a 30 de ambasade, misiuni diplomatice în România și organizații internaționale care ne sprijină în toate demersurile pe care le facem pentru ca România să devină un stat de drept și să recunoască drepturile comunității LGBT. Noi suntem deschiși dialogului cu autoritățile publice responsabile pentru ca acest lucru să se întâmple.

Purtați discuții și cu parlamentari care sunt deschiși dialogului privind reglementarea drepturilor persoanelor LGBT? Mă refer în primul rând la reglementarea căsătoriei civile.

Da, sunt parlamentari de la toate partidele, mai puțin de la AUR, care ar susține căsătoria civilă și parteneriatul civil.

O parte însemnată a societății se arată a fi tolerantă față de persoanele LGBT, mai exact acceptă că există persoane cu orientare sexuală sau identitate de gen diferită de a lor, însă mulți români spun că sunt împotriva manifestării publice, iar cazul cel mai la îndemână este tocmai Bucharest Pride.

Nu știu dacă cei care spun asta sunt și susținătorii noștri. Cred că e un mesaj fals. Cei care susțin comunitatea LGBT nu fac de obicei aceste remarci, dar dacă e așa, asta vine dintr-o neînțelegere. Acceptarea vine la pachet și cu înțelegerea faptului că persoanele LGBT au dreptul la spațiul public, au dreptul la protest, au dreptul să-și revendice drepturile.

Am ajuns la finalul dialogului nostru. Te invit să spui o vorbă publicului, care să se facă auzită și în rândul celor care nu acceptă ca persoanele care sunt „altfel“ decât ei să aibă dreptul la familie.

Eu știu că românii înțeleg ce înseamnă să ai o familie, să-ți dorești să ai o familie, și știu că electoratul, așa cum și-l imaginează politicienii ca fiind intolerant nu este majoritar.

Cercetările noastre arată că majoritatea românilor sunt de acord cu reglementarea unei forme de protecție legală a familiilor LGBT în România, pentru că oamenii înțeleg această nevoie, știu ce-nseamnă să vrei să fii alături de partenerul tău în cele mai grele momente.

Florina Presadă a fost senatoare USR în mandatul 2016-2020.

În februarie 2021 a demisionat din partid, declarându-se dezamăgită de noua direcție a Uniunii Salvați România.

Din decembrie 2022 este directoarea executivă a Asociației ACCEPT, care activează pentru drepturile persoanelor LGBTQIA+ din România.