O coaliție de 56 de țări, formată din nucleul euro-atlantic al Națiunilor Unite și alte state apropiate acestuia, s-a alăturat, în această seară, României și a condamnat Rusia, într-o reuniune a Consiliului de Securitate desfășurată la sediul ONU din New York, după incidentul petrecut în primele ore ale zilei de vineri, 29 mai 2026, la Galați, unde o dronă de proveniență rusească a căzut peste un bloc de locuințe, rănind două persoane și avariind parte din imobil.

Înainte de începerea dezbaterii, convocată la cererea României, șefa diplomației de la București, Oana Țoiu, prezentă la reuniune, a făcut o declarație ”în numele a 56 de guverne reprezentând aliații și partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO, precum și state partenere din întreaga lume”, în care a condamnat ”comportamentul inacceptabil” al Moscovei, ale cărei repetate încălcări ale spațiului aerian al României și altor state din Europa Centrală și de Est ”reprezintă o consecință directă a tacticilor de escaladare utilizate de Rusia în atacurile sale asupra Ucrainei” și, de data aceasta, au avut ”impact direct asupra siguranței și securității unor civili nevinovați”.

Rusia nu neagă atacul de la Dunăre, dar lansează mai multe versiuni

”Rusofobii din Vest” folosesc incidentul de la Galați pentru a crea ”isterie media antirusă”, a declarat reprezentantul Moscovei la Națiunile Unite, ambasadorul Vasili Nebenzia, în luarea sa de poziție rostită de față cu ministra română de Externe Țoiu.

În intervenția sa, Nebenzia a combinat mai multe linii de argumentație. A folosit ca dovadă de escaladare premeditată din partea României expulzarea consulului rus de la Constanța, apoi a acuzat Bucureștii că lansează acuzații nefondate și face declarații contradictorii, dar și că refuză să ofere Moscovei resturile dronei pentru o analiză ”obiectivă”. Ambasadorul nu a negat, însă, că forțele rusești au atacat în aceeași noapte obiective de infrastructură militară și transporturi de echipamente destinate armatei ucrainene în porturile de la granița cu România. 

Diplomatul rus a apreciat că o dronă având caracteristicile prezentate de partea română ar fi trebuit să provoace pagube mai mari decât cele observate la Galați: ”Consecințele nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”, iar ”acoperișul ar fi fost complet distrus”. 

În același discurs, ambasadorul Kremlinului a vorbit și despre o diversiune a Kievului, o provocare menită să testeze reacția NATO la o agresiune asupra teritoriului aliat și să accelereze implicarea partenerilor euro-atlantici în conflictul din Ucraina.

Țoiu: agresorul pretinde că garantează dreptul internațional

În adresarea către membrii Consiliului de Securitate, Țoiu a prezentat concluziile raportului tehnic românesc, potrivit căruia aparatul prăbușit era o dronă de tip Gheran-2, având aceleași caracteristici tehnice ca aparatele de zbor fără pilot recuperate anterior pe teritoriul României și identificate ca fiind fabricate în Rusia. ”Indiferent care era destinația inițială a dronei, gravitatea faptei și responsabilitatea autorului sunt clare”. 

Ministra a subliniat că ”atacurile împotriva civililor trebuie condamnate ferm”, a punctat ”responsabilitatea comună nu doar de a trasa o linie, ci și de a ne asigura că ea nu este mutată”, pentru că ”nu trebuie să acceptăm această escaladare ca pe noua normalitate” și a cerut ”continuarea presiunii diplomatice asupra agresorului”. Dar a remarcat și ”paradoxul uluitor” de a căuta ”responsabilitate într-un Consiliu în care Federația Rusă, membru permanent care ar trebui să garanteze respectarea Cartei ONU și a dreptului internațional, este totodată agresorul”. 

”Prezenţa şi intervenţiile noastre de astăzi vin să apere adevărul, ca să ne asigurăm că cei care sunt victimele agresiunii nu sunt reprezentaţi ei înşişi ca agresori”, a spus Ţoiu. Șefa diplomației române le-a amintit reprezentanților statelor ONU despre ce înseamnă vecinătatea cu Rusia: ”Am auzit aici, în sală, referiri la cine înțelege Federația Rusă. Aș spune că Europa de Est are propria sa experiență și propria sa înțelegere a acestei realități”.

Ulterior, într-o declarație de presă, Țoiu a amintit că est-europenii au avertizat în trecut în mod repetat asupra agresivității Moscovei și a pericolului ce vine de la Kremlin.

Aliații condamnă Kremlinul, China trimite o dojană discretă

În plenul Consiliului de Securitate, China a avut o intervenție nuanțată și a făcut apel ”să nu escaladeze lupta, să nu apară provocări și să nu se mărească câmpul de luptă”. 

Cu toate acestea, chiar fără să numească Rusia, reprezentantul Beijingului a constatat că ”acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe” și a apreciat că ”în lumina recentelor împrejurări, aceste lucruri devin și mai relevante”. 

Rusia a fost, în schimb,  condamnată de partenerii europeni ai României pentru ceea ce reprezentantul UE la ONU a numit ”comportament scandalos”, reprezentantul Statelor Unite a reafirmat sprijinul pentru ”aliatul nostru” România și a punctat că ”vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”. Franța a vorbit de asemenea de ”solidaritatea deplină și neclintită” iar reprezentantul Marii Britanii a calificat drept ”nesăbuite” acțiunile Rusiei care ”poartă întreaga responsabilitate pentru escaladare și pentru riscurile tot mai mari la adresa securității regionale și euro-atlantice”.

În ce-l privește pe reprezentantul Ucrainei, acesta a remarcat că ambasadorul Rusiei vorbește în ”tiparele binecunoscute ale negării și distorsionării realității”. Ucraina are încredere în concluzia autorităților române, potrivit căreia ”a fost o dronă rusească și nimic altceva”.