Decizia de a doborî dronele sau avioanele militare cu pilot care încalcă spațiul aviatic național al României va aparține comandantului misiunii de interceptare, au decis membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocat la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan.

Conform ministrului român al Apărării Ionuț Moșteanu, în ședința de astăzi a fost completată legea adoptată în mai, în prima zi de după turul de balotaj al alegerilor prezidențiale repetate, cu metodologia ”privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor”.

Lista obiectivelor vizate ”se actualizează în funcție de realități”. Ministerele Apărării, Internelor sau Justiției, precum și alte instituții de forță își vor alege singure obiectivele protejate și vor stabili zone de interdicție în jurul acestora, în care dronele pot fi doborâte. În plus, la evenimente la care participă demnitari de rang înalt, unele clădiri precum hoteluri sau săli de conferințe pot fi clasificate ”obiectiv temporar care trebuie protejat”, a precizat Moșteanu.

În ce privește modalitățile tehnice de intervenție, aceasta se va face în trei etape - identificare, bruiere și neutralizare. ”Am văzut recent în Estonia, sunt niște pași graduali, distrugerea este în ultimă instanță, când aeronava nu părăsește spațiul”, a explicat ministrul Apărării.

Ministrul decide în situații precum 11 septembrie

Moșteanu a amintit și de atentatele comise pe coasta de est a Statelor Unite pe 11 septembrie 2001. Atunci, aeronave civile au fost deturnate și folosite pentru lovituri de tip terorist.

În asemenea situații, hotărârea de a doborî avioane de pasageri care nu se identifică aparține ministrului. ”Este o decizie cu o componentă politică, atunci când vorbim de civil, fie că e vorba de o aeronavă mică care poate pierde şi accidental posibilităţile de a transmite şi de a comunica, în urma unei defecţiuni, sau vorbim de, Doamne fereşte, un al doilea caz 11 septembrie”.

Președintele Dan a convocat CSAT după ce, în urma mai multor incidente aeriene provocate de Rusia în Polonia, România și Estonia, Alianța Nord-Atlantică a anunțat lansarea operațiunii militare ”Santinela Estică”, o misiune flexibilă de supraveghere și protecție a granițelor de răsărit ale NATO în absența unor ”desfășurări fixe” și prin rotirea resurselor în funcție de amenințările punctuale.

Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit și despre un așa-numit ”zid de drone” care va trebui construit pentru a contracara provocările și atacurile Rusiei și un sistem de supraveghere a flancului estic.

Măsurile militare discutate la nivelul celor două mari organizații euro-atlantice vizează și un echilibru financiar: se caută soluții pentru a evita recursul la arme prea costisitoare pentru eliminarea mult mai ieftinelor aparate de zbor autonome.

Analist militar: Amânare politică inutilă

”De la CSAT s-a comunicat ce era de așteptat. Restul este la secret, așa că este greu să discutăm fără detalii”, a comentat pentru DW analistul militar Claudiu Degeratu. ”Nu văd de ce trebuie să dea ministrul ordin în cazul aeronavelor civile. Ca și pentru drone/aeronave militare, pentru aeronavele civile acționează aceeași Poliție aeriană, care este o capabilitate militară și, oricum, este condusă de un militar”.

Degeratu crede că ministrul Apărării ar fi putut stabili prin ordin aceste detalii încă din iarnă, imediat după adoptarea legii. Dar, spune expertul în chestiuni de securitate armată, ”au decis să folosească pretextul lipsei normelor de aplicare ca să treacă alegerile”. În plus, spune interlocutorul DW, ”militarii nu vor proceduri stricte, ci legi cu prevederi flexibile, care să îi protejeze de eventuale anchete”.