(1) Dacă Alianța PSD-PNL obține peste jumătate din voturile exprimate la europarlamentare la o prezență de 51%, iar dacă acest rezultat se va menține și la parlamentarele din decembrie, România va continua să fie condusă de un conglomerat care tinde să se comporte ca un partid stat, fără să aibă o opoziție reală: această ecuație se poate transforma într-un real pericol pentru democrația autohtonă . Toate estimările anterioare care subestimau capacitatea de atracție a acestei alianțe paradoxale din punct de vedere ideologic au dat greș, iar succesul de la europarlamentare ar putea să determine cele două partide să-și continue proiectul comun, mai ales că Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă și-ar dori, dincolo de declarații, să păstreze tandemul și chiar să meargă la scrutinul prezidențial cu un candidat comun și cu un prim-ministru asumat de PSD+PNL. Aceasta ar fi singura formulă în care s-ar salva amândoi: Ciucă ar putea ajunge președinte, iar Ciolacu ar putea rămâne la Palatul Victoria. Încă nu e clar cum se vor înțelege. Totuși, cele două mari partide nu au reușit să cucerească fiefurile USR, unde alegătorii au făcut diferența între foștii primari ai partidelor tradiționale și edilii ultimilor patru ani, care, deși permanent sabotați, au reușit să demonstreze abilități administrative. În București, scorurile adunate ale candidaților PSD, Gabriela Firea (23%), și PNL, Sebastian Burduja (10%), la primăria generală sunt sub cel al lui Nicușor Dan (44%).

(2) AUR rămâne a doua forță politică după Alianța PSD-PNL la europarlamentare, cu un scor sub așteptări, dar totuși important: 15%. La alegerile locale, însă, radicalii nu au avut candidați peste tot și nu au fost pregătiți, după cum a recunoscut chiar George Simion, care, pentru a-și camufla scorul slab, a vorbit despre fraude: „Vreau să fac un apel la toate structurile de forţă, de la servicii de informații până la Jandarmerie și magistrați. Nu faceți abuzuri, asigurați ordinea de drept”. AUR și-a adjudecat 24 de primării, majoritatea în comune, plus două orașe mici, Isaccea și Baia de Arieș. Deși există un electorat radical în creștere, după cum au arătat cercetările sociologice recente, AUR nu a reușit să capteze acest curent, nu a reușit să-și creeze organizații locale serioase în teritoriu și nu a avut candidați peste tot în țară. Forța de organizare a acestui partid naționalist-extremist s-a dovedit mult sub așteptările potențialului său periculos, ceea ce nu înseamnă că nu poate recupera la alegerile generale din iarnă.

(3) Alianța Dreapta Unită (USR+PMP+Forța Dreptei) a luat un scor cu peste 10 procente mai mic decât a reușit USR-PLUS la europarlamentarele din 2019 (22,3%). Actuala Alianță a avut la europarlamentare un rezultat chiar sub cel cu care era cotată Uniunea Salvați România (USR) în sondajele de peste an. Se poate înțelege că electoratele PMP și cel al lui Ludovic Orban au votat în proporție mai mică decât votanții USR care au plecat de la acest partid. O parte din voturile USR la europarlamentare au fost luate în marile orașe de independentul Nicu Ștefănuță, fost eurodeputat intrat pe listele USR-PLUS în mandatul 2019-2024, devenit vicepreședinte al grupului Verzilor Europeni din Parlamentul European și care și-a axat discursul pe problemele tinerilor. Alianța Dreapta Unită (ADU) a obținut doar 11%, semn că alegătorii USR nu au fost deloc mulțumiți de asocierea cu rămășițele unor partide vechi, care singure nu treceau pragul de 5%. PMP, format din oamenii care au plecat cu Traian Băsescu, după ce fostul președinte s-a supărat pe propriul partid că nu a ales-o pe Elena Udrea președinta PD, și Forța Dreptei, înființat de Ludovic Orban fiindcă a fost dat jos de la șefia liberalilor, sunt formațiuni care nu puteau supraviețui după alegerile din acest an. Ceea ce părea o alianță care poate atrage electoratul de dreapta nemulțumit că liberalii au bătut palma cu social-democrații, a funcționat în cele din urmă ca atare la București, unde la Consiliul General ADU a luat, potrivit numărătorii parțiale a voturilor, 26,6%, după PSD (27,4%) și înaintea PNL (12%).

(4) UDMR a trecut cu greu de 5% la europarlamentare și a câștigat 200 de primării. Prezența la vot nu a fost neapărat mulțumitoare, dar rezultatul sugerează că maghiarii vor avea și în parlamentul viitor un grup propriu. Pragul de 5% pentru europarlamentare a depășit cu ajutor de la liberali și social-democrați, fiindcă ambele partide au nevoie de UDMR, în cazul în care alianța lor prevăzută pentru 16 ani, după cum crede Nicolae Ciucă, nu va mai funcționa. Voturile strânse de UDMR în sudul și estul țării sunt semn de sprijin din partea PNL și PSD. PUSL, partidul condus de Cristian Piedone și inventat de Dan Voiculescu, fondatorul Antenei 3, intră în joc după ce a obținut în Consiliul General al Bucureștiului peste 10% și își poate negocia locuri pentru parlamentul național, o tactică de-acum tradițională a părintelui Antenelor. De asemenea, REPER, partidul lui Dacian Cioloș, a reușit să ia aproape 7% în Consiliul General București.

Toate aceste date pot păstra statu-quo-ul Alianței PSD-PNL, dar pot duce și la schimbări, care să restabilească faliile ideologice pierdute în ultimii ani pe mâna președintelui Klaus Iohannis, cu ajutorul căruia PSD a devenit din nou mare și puternic.