Speranţele Rusiei că se va deschide un nou capitol în relaţiile bilaterale cu SUA s-au năruit sau se amână într-un viitor îndepărtat. Decizia Congresului american de a institui noi sancţiuni împotriva Rusiei a provocat la Moscova un amestec compus din dezamăgire, revoltă şi sete de răzbunare.

Numeroşi politicieni şi experţi ruşi vorbesc chiar de o nouă fază a războiului rece. "Washingtonul a declarat Moscovei oficial un război rece", a declarat pentru DW publicistul Konstantin Eggert. Importanţa simbolică a legii în care Rusia figurează în acelaşi rând cu Iranul şi Coreea de Nord este "chair mai mare" decât urmările propriu-zise.

"Statutul Rusiei de adversar este astfel pecetluit." Rusia a devenit pentru establishmentul american parte a unei metaforice "axe a răului", susţine Eggert, care apreciază că o componentă a reacţiei ruse poate fi oricând o escaladare a situaţiei din Siria sau estul Ucrainei.

Răspuns la atacurile hackerilor

Sancţiunile decise acum de SUA sunt cele mai severe împotriva Rusiei de la debutul conflictului ruso-ucrainean în 2014. Camera Reprezentanţilor le-a justificat prin încercările Moscovei de a se amesteca în campania prezidenţială din 2016.

Moscova respinge această acuzaţie. Noile limitări se referă de exemplu la sectorul energetic, un sector vital pentru economia rusă. Înainte ca proiectul de lege să ajungă pe biroul preşedintelui, el mai trebuie să fie votat şi în Senat.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, la începutul acestei luni, după întâlnirea sa personală cu Donald Trump la marginea reuniunii G20 de la Hamburg, Putin nădăjduia încă într-o "relansare a colaborării, măcar în parte", după cum a declarat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a evitat să spună miercuri dacă această speranţă s-a năruit definitiv. Dar el a afirmat că decizia Congresului privind noi sancţiuni este "cam tristă". Conform spuselor sale, Kremlinul şi-a propus să mai aştepte şi să nu reacţioneze atât timp cât este vorba doar de un proiect de lege.

Noile sancţiuni americane fac o normalizare a relaţiilor bilaterale imposibilă în viitorul previzibil, a declarat miercuri la Moscova adjunctul ministrului de Externe rus, Serghei Riabkov. "Nu vom mai arunca mărgăritare (înaintea porcilor - n. red.), a adăugat Riabkov, referindu-se la avertismentul Moscovei că va reacţiona la sancţiunile Washingtonului. Citatul biblic este una din cele mai vehemente afirmaţii ale Moscovei la adresa Washingtonului din ultimele luni.

După victoria la urne a lui Donald Trump, Rusia a manifestat reţinere la nivel diplomatic şi a evitat să critice SUA. În plus, Moscova a renunţat la retorsiuni după ce preşedintele Barack Obama a decis în ultimele zile de mandat să expulzeze, ca reacţie la atacuri ale unor hackeri, mai bine de 30 de diplomaţi ruşi din ţară şi să le interzică cetăţenilor ruşi accesul în două imobile ale reprezentanţei diplomatice din New York şi statul federal Maryland.

Michail Taratuta, un renumit cunoscător rus al societăţii americane şi fost corespondent de televiziune la Washington, consideră că preşedintele Putin se confruntă cu o dilemă. O reacţie blândă a Kremlinului ar putea fi interpretată ca o slăbiciune, a scris Taratuta pe un blog pentru postul de radio "Ecoul Moscovei". Dar un "răspuns dur ar însemna sfârşitul celui mai mare vis al Kremlinului, respectiv o înţelegere cu Trump şi ameliorarea, cumva, a relaţiilor cu America". Dar o reacţie dură este, în opinia sa, cea mai probabilă.

"Dureros pentru americani"

Dacă noile sancţiuni SUA vor intra în vigoare - şi Moscova este convinsă că aşa va fi - mulţi ruşi se aşteaptă ca o primă reacţie să fie expulzarea din ţară a unor diplomaţi americani. În rest, reacţia rusească trebuie să fie "asimetrică" şi mai ales "dureroasă pentru americani", a recomandat Konstantin Kossaciov, preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Consiliului Federaţiei Ruse.

Rusia a demonstrat deja în 2012 cum poate reacţiona. Când SUA au decis sancţiuni ca urmare a decesului unui avocat rus care dezvăluise cazuri de corupţie ("cazul Magnitski"), Moscova a interzis cetăţenilor americani adopţiile de copii ruşi.

Se vorbeşte de asemenea despre o posibilă "spirală a sancţiunilor". Unii experţi sunt de-a dreptul stupefiaţi de ce se întâmplă. "În aceste împrejurări nu e deloc clar ce ar trebui să facă Rusia", a declarat de pildă Fiodor Lukianov, directorul Consiliului pentru Politică Externă şi de Securitate, un institut apropiat guvernului, pentru agenţia Interfax. În opinia sa, o combinaţie de factori diverşi face progresul imposibil.

Interese economice ascunse

Televiziunea publică rusă prezintă sancţiunile americane ca pe o problemă europeană. O parte a măsurilor este îndreptată împotriva unor companii străine care colaborează cu Rusia în sectorul energetic. Proiectul de gazoduct "North Stream-2", prin care urmează a fi livrat gaz din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, este explicit menţionat. Germania şi Austria au criticat deja posibilele urmări ale sancţiunilor SUA. Şi la Bruxelles s-a exprimat îngrijorare.

Ministrul rus al Economiei, Maxim Oreşkin, a declarat că sancţiunile sunt "o lovitură împotriva siguranţei energetice a Europei". Analişti ruşi califică sancţiunile Washingtonului drept măsuri economice, expresie a voinţei de a face concurenţă Rusiei pe piaţa energetică europeană. În acest context, politicianul Kossaciov a pledat pentru o înţelegere între Rusia şi UE. O alianţă dictată de împrejurări este posibilă, nădăjduieşte el.

Autor: Roman Goncharenko (ia)