„Republica Moldova este una din țările asupra cărora Rusia își îndreaptă privirea, după Ucraina”, a avertizat comandantul suprem al Forțelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR), generalul american Philip Breedlove. "Ce trebuie supravegheat, sunt locurile unde o campanie mediatică puternică susținută de Rusia este pe cale să fie pusă în aplicare – ori observăm că aceasta se întâmplă acum mai ales în Moldova. Republica Moldova are în prezent un guvern prooccidental și în Transnistria se află trupe rusești tocmai pentru a împiedica Moldova să se îndrepte spre Vest", a declarat generalul, în cursul unei audieri în Congresul de la Washington.

Angela Merkel: „Observăm că tensiunile cresc!”

La întrevederea avută cu președintele României, Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel s-a arătat de asemenea îngrijorată în legătură cu o eventuală agravare a situației în Republica Moldova: „Sperăm ca scenariul ucrainean să nu se repete în Moldova. Nu avem voie să uităm de conflictul transnistrean și ne îngrijorează că toate străduințele internaționale au eșuat până acum. Trebuie să continuăm aceste eforturi. Nu se poate spune că în Republica Moldova toate lucrurile sunt așa cum ni le dorim” a declarat Angela Merkel. „Deci, vom ajuta Moldova și ne-am îngrijit de discuțiile în formatul 5+2, iar acum, din cauza evenimentelor din Ucraina, observăm că tensiunile cresc”, a adăugat cancelarul german.

Liderul fracţiunii „Blocul Petro Poroşenko” din Rada Supremă de la Kiev, Iuri Luţenko, a menționat, tot săptămâna aceasta, că Rusia ar pregăti o serie de revolte în lunile martie-aprilie în mai multe oraşe mari din Ucraina. Operațiunea, potrivit lui, ar face parte dintr-un „plan B” care va viza orașele Kiev, Harkov și Odesa (ultimul aflat la numai 70 km de hotarul cu Republica Moldova). „Trebuie să fim pregătiţi pentru sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai pentru „planul C” – relansarea confruntărilor pe scară largă în estul separatist al Ucrainei”, a afirmat oficialul ucrainean.

Joi, în cadrul unor audieri la Comisia pentru forţele armate din Senatul SUA, James Clapper, directorul serviciilor de informaţii ale SUA (DNI), a declarat că „rebelii din Ucraina ar putea declanşa în primăvară o ofensivă împotriva oraşului port Mariupol, obiectiv strategic ucrainean la Marea Azov, care, odată ocupat, ar asigura Moscovei o legătură terestră cu Crimeea, anexată anul trecut de Rusia”. Mariupol este cel mai important oraş aflat încă sub controlul puterii centrale ucrainene în cele două regiuni rebele.

Oazu Nantoi: „Semnalele vin din partea „coloanei a V-a” a Rusiei

În legătură cu semnalele de alarmă trase de SUA și UE privind pericolele care vizează Republica Moldova, analistul politic de la Chișinău, Oazu Nantoi, a declarat pentru DW că momentan aceste pericole „se manifestă prin ceea ce numim „coloana a V-a” a Rusiei în Parlamentul Republicii Moldova”. (…) „Această coloană a V-a nu înseamnă numai Partidul Socialiștilor care nici nu-și ascunde subordonarea în raport cu regimul de la Kremlin. Mai sunt și alte forțe în Legislativ care uneltesc împotriva statului nostru. Pe de altă parte vorbim și de politicile Federației Ruse în legătură cu apropiatele alegeri din Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova, dar mai ales de politicile informaționale promovate de Rusia prin intermediul canalelor de televiziune rusești care domină spațiul informațional din Moldova”, a atenționat Nantoi.

Totuși, în opinia lui, cea mai mare amenințare pentru Moldova este corupția și calitatea proastă a guvernării: „Statul care nu este capabil să se consolideze atunci când în țara vecină e război, statul în care la putere se află o așa-zisă coaliție minoritară, statul care are în Parlament niște formațiuni politice specializate în denumirea limbii - evident că nu este capabil să riposteze politicilor expansioniste ale Federației Ruse”, a menționat analistul. „Un stat corupt nu poate riposta politicilor agresive ale Federației Ruse și acest lucru a fost demonstrat în Ucraina - când politicienii ucraineni, timp de 23 de ani, au fost preocupați doar de îmbogățirea personală, iar statul a degradat”, a subliniat Oazu Nantoi.

Anatol Țăranu: „Este un semnal clar că situația se agravează”

La rândul său, fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu, susține că moldovenii nu simt pericolele sesizate acum de SUA și UE, deoarece ele persistă de mai bine de 23 de ani și au devenit rutină. „Din cauza caracterului permanent, s-a creat o percepție ștearsă a acestor pericole. Deci, ele au existat dintotdeauna și noi le percepem ca pe ceva firesc”, a explicat Țăranu. „Dar faptul că înalții demnitari europeni și americani atenționează acum asupra unor posibile amenințări, pentru noi este un semnal clar că situația se agravează – că sunt posibilele noi provocări din partea Rusiei la adresa securității Moldovei. Aceasta ar trebui să le dea de gândit autorităților de la Chișinău care ar trebui să mediteze foarte serios asupra ridicării gradului de securizare a țării, pentru a putea evita eventualele pericole militare”, a menționat Anatol Țăranu.

DW: Dar cum să-și asigure Moldova securitatea dacă este o țară neutră?

Anatol Țăranu: Neutralitatea proclamată prin Constituție nu garantează securitatea țării și acest lucru este bine știut. Se fac a nu înțelege asta doar acei reprezentanți ai clasei politice care deja de mult timp deservesc interesele geostrategice ale regimului de la Kremlin în Republica Moldova. Noi nu suntem neutri! Ce fel de neutralitate când pe teritoriul țării staționează, fără acordul Guvernului și Parlamentului național, trupe ale Federației Ruse? Iar faptul că în ultimul timp s-au activizat anumite forțe politice interne care cer reconfirmarea statutului de neutralitate a Moldovei în niște legi aparte, ar trebui să ne dea de gândit. Atâta timp cât neutralitatea va fi fluturată ca un factor de securitate pentru țara noastră, atâta timp Republica Moldova va fi într-un mare pericol.

DW: Ce poate face UE și SUA pentru Moldova?

Anatol Țăranu: Pentru noi este foarte important acum să avem o intensificare a relațiilor cu NATO. La fel de importantă este nevoia intensificării dialogului bilateral cu principalele țări ale UE, dar și cu Bruxelles-ul în general. Dacă va reuși să-și asigure în felul acesta spatele, Moldova se va putea simți într-o relativă securitate.

DW: Dar există voință politică la Chișinău pentru această intensificare a relațiilor cu NATO?

Anatol Țăranu: Anume aceasta și este problema. Din păcate, inclusiv la nivelul guvernării actuale, există forțe politice care nu conștientizează importanța aprofundării relațiilor Moldovei cu NATO și cu structurile de securitate ale Occidentului în ansamblu. Aceasta slăbește dramatic capacitatea noastră de apărare și de securizare a țării.

Ministrul Apărării: „Nu văd risc iminent, dar suntem în semi-alertă”

Ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, susține, citat de „Ziarul Național”, că nu vede astăzi „un risc iminent pentru extinderea conflictului din Ucraina, deoarece există Acordul de la Minsk. Desigur că situația trebuie să ne îngrijoreze. Toate structurile să fie într-o semi-alertă permanentă. Nu am avut acces la informații secrete, dar cred că tot ce are în dotare armata poate răspunde la eventuale riscuri. Programul noului Guvern prevede dezvoltarea capacităților Armatei Naționale. Va fi continuat și procesul de analiză strategică”.

Cui îi convine o armată moldovenească pricăjită?

Conform unui raport al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), efectivele armatei Republicii Moldova au fost estimate la 5 300 de persoane, inclusiv forțe terestre, aeriene și paramilitare. Potrivit unor estimări mai vechi, în caz de conflict armat, 700 de mii de moldoveni apți din punct de vedere militar ar putea fi chemați să pună mâna pe arme.

Echipamentul de care dispune Armata Națională a Moldovei este în mare parte de producție sovietică, se arată în raportul IISS. Soldații au în dotare peste 200 de mașini de luptă. Forțele aeriene ale Republicii Moldova au în dotare doar șase avioane ușoare și tot atâtea elicoptere de transport. De temut ar fi doar două avioane AN-72 care pot atinge o viteză maximă de 700 km/h. Acestea pot lua la bord bombe de 100 de kilograme și rachete, iar din uzină au fost dotate cu puști de calibrul 23 mm. Un alt avion de model AN-26 poate fi utilizat pentru transportarea răniților. La bord pot fi ridicate câte 24 de persoane pe tărgi. Elicopterele pot transporta 24 de soldați pe distanțe de până la 900 de kilometri. Aparatele de zbor pot fi dotate cu grinzi pentru mitraliere și pot lansa bombe de 250 de kilograme.

În 2014, bugetul Armatei Naționale a Moldovei a fost de numai 380 milioane de lei (1 Euro – 21 Lei ) aproape similar cu bugetul Academiei de Științe a Moldovei.