Economia germană va fi încheiat probabil anul 2023 pe minus, datele oficiale nu sunt încă disponibile. Dar specialiștii și actorii din domeniu sunt total de acord: 2023 a fost un an al stagnării, cu mici semne negative. Iar pentru 2024 semnele sunt de asemenea departe de a ne încânta.

Sau cum s-a exprimat Moritz Kraemer, economistul-șef al Landesbank Baden-Württemberg (LBBW) într-un interviu la o televiziune germană: "Nu vreau să mă cert cu cineva că ar fi 0,2 procente pe plus sau 0,2 pe minus. În realitate, batem pasul pe loc!"

Kraemer compară actuala situație economică a Germaniei cu o tablă cutată: "Parcă am fi o 'economie de tablă cutată': când o luăm puțin în sus, când puțin în jos, dar de fapt suntem tot acolo."

Motivele sunt cunoscute: oamenii din Germania și-au redus consumul din cauza inflației, conjunctura economică globală deplorabilă îi afectează negativ pe exportatori, care anterior au fost motorul economiei germane. Transformarea ambițioasă a celei mai mari economii europene sub mandatul ministrului ecologist al Economiei și Climei Robert Habeck este foarte costisitoare. În plus, din cauza costurilor ridicate la energie, numeroase concerne internaționale evită să mai investească în afacerile lor din Republica Federală. Preferă să-și extindă capacitățile de producție în străinătate - mai ales în afara UE, în SUA sau în China. Prin urmare, contribuie la creșterile economice ale altor țări.

Verdict ca frână în calea creșterii economice

Situația a fost înrăutățită de verdictul privind bugetul federal pronunțat la jumătatea lunii noiembrie de Curtea Constituțională de la Karlsruhe.

Thomas Gitzel, economist-șef la banca VP, se teme că impulsurile de creștere economică vor fi slăbite de măsurile de austeritate anunțate de guvernul de la Berlin. Potrivit economistului-șef al ING, Carsten Brzeski, verdictul a generat doi noi factori de risc pentru economie: măsuri de economisire bugetară și nesiguranță politică. La acestea se adaugă dobânzile ridicate, ceea ce face improbabilă pe termen scurt o ieșire din stagnarea economică actuală.

Curtea Constituțională a respins realocarea a 60 de miliarde de euro din creditele pentru anularea efectelor pandemiei pentru protecția climei și modernizarea economiei, ceea ce a obligat executivul federal să treacă la măsuri de economisire. Invocând frâna datoriilor, instanța de la Karlsruhe a decis că acele credite de 60 de miliarde de euro aprobate inițial în bugetul pe 2021 nu pot fi utilizate retroactiv pentru investiții actuale în proiecte de protecția climei și modernizarea economiei.

Este vorba mai ales de proiecte ale ministrului Economiei Robert Habeck. Acesta a estimat că decizia celei mai înalte instanțe germane va duce cel mult la o scădere cu 0,5% a creșterii economice. Habeck nu renunță însă la proiectele sale, în ciuda verdictului: "Toate proiectele concepute de noi trebuie făcute posibile". 

După patru săptămâni de negocieri dure, guvernul german a prezentat în ultima clipă un buget revizuit pentru 2023. Iar noul proiect de buget pe 2024, cu amestecul de măsuri de austeritate, tăieri de subvenții și prețuri ridicate la energie, amenință să pună bețe în roate creșterii economice și să resusciteze inflația abia domolită.

Germania rămâne ultima în UE la creștere economică

Comisia Europeană estimase, înainte de verdictul de la Karlsruhe și de măsurile de austeritate anunțate ulterior de Berlin, că Germania va avea în 2024 o creștere economică de 0,8%, cea mai scăzută din toată Uniunea Europeană. Actuala prognoză a guvernului german, care pare total nerealistă, este de o creștere economică de 1,3% în 2024, după o scădere de 0,4 procente în 2023.

Dacă luăm în calcul evoluțiile din ultimele două luni, pentru 2024 s-ar putea aștepta o creștere minimă sau chiar o scădere a PIB-ului german. Ultima prognoză a OECD pentru Germania pe 2024 era un plus de 0,6%.

Creșterea medie a celor 38 de țări din OECD ar urma să fie de 1,4% pe 2024. Și în 2025 Germania va fi în urmă, cu 1,2% față de 1,8 procente așteptate pentru media celor 38.

Mai întâi inflație și criză energetică, apoi criză bugetară

"Criza energetică a lovit Germania mai puternic decât alte țări, deoarece aici industria joacă un rol mai important iar dependența de gazul rusesc era mult mai mare decât în alte țări", arată economista OECD Isabell Koske. Inflația ridicată a scăzut puterea de cumpărare a populației, afectând negativ consumul. "În plus, criza bugetară pune pe gânduri firmele și consumatorii", spune Koske. Ea cere rezolvarea rapidă a crizei bugetare, pentru "a da companiilor și oamenilor siguranța de a-și planifica cheltuielile și încredere în viitor"..

Experții de la Deutsche Bank sunt și mai pesimiști și se așteaptă la o scădere și în 2024. Poziție împărtășită de numeroase institute de cercetare, după ce guvernul și-a anunțat planurile bugetare pentru 2024, cu măsurile de economisire și scumpiri. Mai ales prețurile mai ridicate la CO2 și tăierea subvențiilor pentru rețelele electrice ar urma să afecteze negativ creșterea economiei.

Institutul Ifo și-a corectat prognoza pe 2024 de la un plus de 1,4% la doar 0,9 procente, Institutul Leibniz din Halle (IWH) de la 0,9% la 0,5 procente iar Banca Germaniei de la 1,2% la 0,4 procente.

Moritz Schularick, președintele Institutului pentru Economie Mondială de la Kiel și profesor de Economie la Universitatea Scicence Po din Paris, a vorbit pentru DW de trei pariuri făcute în ultimele decenii de Germania, care ar fi responsabile pentru situația de acum.

"Un pariu pe gazul rusesc ieftin ca sursă de energie pentru industrie, un pariu pe miracolul economic chinez ca motor pentru exporturile germane, un pariu pe așa-numita Pax Americana, pe transferarea asigurării securității naționale în SUA."

Nu trebuie să explic prea mult, a spus Schularick, "că în toate cele trei puncte am ajuns la capăt de drum".