Cu o presă supusă, plătită de cercurile de interese sau de partidele politice totul merge mai repede și mai bine pentru patroni.  

În câteva luni, patronatul Ringier, care deține Libertatea și Gazeta Sporturilor  i-a concediat pe toți cei care s-au opus imixtiunilor trustului în politica editorială. Primul a fost Mihnea Vasiliu, directorul general al companiei bulgaro-elvețiene, care la scurtă vreme după ce a fost dat afară a și murit de atac de cord la 57 de ani. Cătălin Tolontan, coordonatorul editorial al celor două cotidiane a sugerat ulterior că fostul director general a oprit la el toate presiunile, dar că i-a spus că „în curând <<o să vină după voi, cei din editorial», și da, din păcate, s-a confirmat”. 

Cătălin Tolontan a transformat Libertatea dintr-un ziar ușor, de scandal, într-un cotidian serios, cu investigații, informații politice serioase și opinii scrise de analiști importanți. A deschis Libertatea spre personalități cu păreri diferite, oferindu-le cititorilor o tribună de dezbatere. Patronatul pare să nu fi fost de acord cu această formulă complexă, mai ales când unele anchete atingeau interese conexe ale grupului sau ale amicilor acestora, după cum a explicat Tolontan. A urmat, exact acum o lună, eliminarea redactorului șef al Gazetei Sporturilor(GSP) Cătălin Țepelin. Concedierea ar fi avut legătură cu lumea caselor de pariuri  și a jocurilor de noroc pe care jurnalistul a numit-o „o industrie gigantică şi opacă” având „un comportament în forţă, uneori impertinent şi lipsit de etică”. Există suspiciuni că o parte din patronat ar fi vrut ca jurnaliștii de la Gazeta Sporturilor să intre în jocul pariurilor, iar ei au refuzat. Cătălin Tolontan a povestit că unii dintre reprezentanții patronatului cereau să vadă articolele înainte de publicare. Dar când un patron face o fandare de acest fel înseamnă că există un mare interes la mijloc, pe care ar vrea să-l impună în detrimentul libertății de expresie și în favoarea unui client.

O altă lovitură a venit săptămâna aceasta, când apariția pe hârtie a Gazetei Sporturilor a fost brusc suspendată, iar Tolontan a fost dat afară de la GSP, fără niciun anunț prealabil. Amestecul patronatului, avid să promoveze pariurile sportive s-a lovit de opoziția jurnaliștilor din conducerea ziarului. Astăzi, o scrisoare deschisă a profesorilor de la Facultatea de Jurnalism din București, care așteaptă încă și alte semnături din mediul universitar, dar nu numai, precizează că în ultimii ani, în România „a crescut alarmant influența caselor de pariuri asupra conținutului editorial”, iar „această influență a atins cote îngrijorătoare” și subminează „bazele jurnalismului obiectiv și etic”.

Gazeta Sporturilor este parte a Ringier Sportal SRL, ai cărei acționari sunt trustul elvețian Ringier Sports Media Group AG (cu 51%) și compania bulgară SMAK MEDIA EOOD (cu 49%). Reprezentantul companiei bulgare este Stilian Shishkov și ar fi foarte interesat ca industria pariurilor să fie altfel prezentată în Gazeta Sporturilor. Pe contul lui de Linkedin vorbește de altfel despre încrederea pe care o are în presă și în pariuri, mai cu seamă că este unul din fondatorii Asociației Bulgare a Pariurilor, o organizatie de susținere a acestei industrii.

Presiunile Ringier asupra jurnaliștilor au loc într-un mediu autohton deja fragilizat de banii pe care îi investesc partidele în presă, de trusturile mari care au avut mereu în ultimii 20 de ani patronate cu interese politice clare și cu afaceri importante. E vorba despre o mass-media dominată de televiziuni, cu o presă scrisă mărunțită în site-uri mici, în așa fel încât investigațiile de anvergură să nu mai poată fi făcute cu ușurință, în care jurnaliștii onești să se concureze, nu să colaboreze, în care lipsa lichidităților să ducă la mai multă propagandă și la mai puțină informare.

Cu un an înaintea celor patru runde de alegeri de anul viitor trusturile importante ascund sub preș mizeria politică, problemele din justiție și complicitățile care există între puterile statului, partide și grupuri de interese. Această glisare a presei de mare audiență către propagandă va duce probabil la distorsiuni importante ale votului, pentru că acolo unde presa nu e cu adevărat liberă, nici alegerile nu au cum să fie. 

Dezbaterile publice despre felul în care presa afectează democrația autohtonă sunt extrem de rare. Una dintre ele a avut loc  recent la Institutul Goethe din București sub titlul „Rolul mass-media în super anul electoral 2024", organizată de Ambasada Germaniei la Bucureşti în colaborare cu Deutsche Welle. Ambasadorul german, Peer Gebauer a vorbit aici despre responsabilitatea mass-media în apărarea democrației și despre faptul că presa își poate duce la îndeplinire misiunea doar dacă este „credibilă și transparentă”. Cele două atribute sunt însă din ce în ce mai rare și în orice caz marile trusturi au demonstrat deja că preferă propriile interese în defavoarea independenței lor politice și economice.