A fost o cursă prezidențială deosebit de strânsă, în Turcia. Doar patru puncte procentuale i-au despărțit pe cei doi candidați la funcția supremă în stat, dar înainte chiar ca toate voturile să fi fost numărate, președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdogan, avea să se declare, deja, câștigător al alegerilor desfășurate duminică, 28 mai 2023, în Turcia.

Potrivit rezultatelor preliminare, Erdogan a primit puțin peste 52% din voturi, față de cele aproape 48 de procente ale adversarului său social-democrat Kemal Kilicdaroglu, candidatul unic al opoziției care, fapt fără precedent, s-a grupat într-o alianță de șase partide și a promis democratizarea țării, dar și măsuri dure împotriva refugiaților.

A fost pentru prima oară în istoria Turciei când pentru stabilirea președintelui a fost nevoie de un tur de balotaj. În prima rundă, în urmă cu două săptămâni, actualul șef islamist-conservator al statului a avut același avans de mai puțin de cinci puncte procentuale față de principalul său contracandidat, dar a ratat la limită majoritatea absolută.

„Alegeri incorecte” vs. „victorie a democrației”

După aflarea rezultatelor, Kilicdaroglu a vorbit despre o voință de schimbare a regimului mai pregnantă ca oricând printre turci, dar a apreciat și că au fost cele mai incorecte alegeri din ultimii ani. Aceasta, pentru că Erdogan deține controlul asupra întregii prese și, în plus, dispune de resursele statului pe care chiar le-a folosit pentru a-și proiecta profilul de candidat. Au existat într-adevăr și relatări despre nereguli în alegeri - care însă nu au influențat rezultatul cursei electorale.

Erdogan, pe de altă parte, a salutat ceea ce a numit o victorie a democrației, în care nimeni nu a avut de pierdut. A mulțumit susținătorilor adunați să îl aclame la Istanbul, încă devreme seara, la scurt timp după închiderea secțiilor de votare, pentru că i-au oferit posibilitatea de a conduce Turcia și în următorii cinci ani. Și a promis că va fi alături de susținătorii săi „până în mormânt”.

Președintele reales și-a reluat, în discursurile triumfaliste de la finalul zilei alegerilor, atacurile la adresa opoziţiei: o acuză de legături cu terorismul, împotriva căruia promite acum măsuri mai dure. Un mesaj care permite orice interpretări, în condițiile în care Turcia ultimilor ani a fost deja scena a numeroase condamnări politice abuzive, cu numeroși critici ai regimului aflați în spatele gratiilor.

Președintele a mai luat în vizor și mass-media străină - ziarele germane, franceze și engleze ar fi încercat să-l „răstoarne”, fără succes, însă. „Ați văzut jocurile murdare”, le-a spus Erdogan, mai târziu, la miezul nopții, susținătorilor adunați în fața palatului prezidențial din Ankara.

La fel ca în campania electorală, politicianul de 69 de ani s-a folosit de tema persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender. „Frații mei, nu este CHP pentru LGBT?”, a întrebat el, referindu-se la partidul contracandidatului. Așa ceva nu se va întâmpla cât timp funcționează alianța sa electorală, a punctat președintele reales.

Lira sub presiune

Erdogan a promis că va reduce inflația ridicată, pe care însă economiștii o consideră chiar o consecință a politicilor economice neortodoxe ale președintelui, aflat la pârghiile puterii turce de două decenii. 

Moneda națională turcească, care se află deja într-un declin semnificativ și a pierdut peste șase procente de la începutul anului, s-a tranzacționat cu 20,05 lire pentru un dolar în seara alegerilor, aproape de minimul record de 20,06 atins vineri. Costurile vieții au crescut, deficitul public este la niveluri istorice, măsurile cu scop electoral avertizează să agraveze stabilitatea macroeconomică, statului i se diminuează resursele în efortul de a salva lira turcească.

Felicitări și de la Putin, și de la Zelenski

Președintele rus Vladimir Putin a fost printre primii care l-au felicitat pe Erdogan, l-a numit „prieten drag” și a descris rezultatul alegerilor drept o confirmare a „politicii sale externe independente”. Turcia, membru NATO, a menținut legături strânse cu Moscova, Kievul și Bruxellesul, chiar și după începutul agresiunii ruse asupra Ucrainei.

La rândul lui, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că mizează pe întărirea parteneriatului strategic cu Turcia lui Erdogan și că speră ca cele două țări să consolideze împreună securitatea și stabilitatea în Europa.

Șeful administrației de la Casa Albă, Joe Biden, a evitat, în mesajul său de felicitare transmis pe Twitter, să facă vreo referire la recentele tensiuni bilaterale, și și-a exprimat „nerăbdarea” de a lucra împreună „ca aliat NATO în probleme bilaterale și provocări globale comune”. Relațiile dintre Turcia și Statele Unite au fost puse la încercare în mod repetat în ultimii ani. Washingtonul a criticat reprimarea de către Ankara a criticilor regimului și legăturile strânse păstrate de Erdogan cu Putin în contextul agresiunii rusești asupra Ucrainei, a contestat incursiunile militare turcești împotriva kurzilor din Siria și a manifestat nemulțumire față de obstrucționarea aderării Suediei la NATO.

Cu toate acestea, Alianța Nord-Atlantică, ca de altfel și Uniunea Europeană, l-au felicitat și pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru realegerea sa. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris că așteaptă cu nerăbdare să continue cooperarea și să pregătească împreună summitul NATO de la Vilnius, din iulie, pe a cărui agendă se află și candidatura Suediei.

În mesajele lor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au punctat dorința de a dezvolta relațiile dintre UE și Turcia, „de importanță strategică” pentru ambele părți.

Cancelarul federal german, social-democratul Olaf Scholz, a scris pe contul său oficial de Twitter că agenda comună are ocazia, după realegerea lui Erdogan, „să avanseze cu o vigoare proaspătă”. Pe de altă parte, șeful grupului parlamentar al popularilor conservatori din Legislativul european, Manfred Weber, a declarat presei că UE va trebui să pună definitiv capăt negocierilor de aderare cu Ankara. „Ultimii ani au demonstrat cât de important este un parteneriat strâns cu Turcia, dar nimeni nu mai dorește cu adevărat o integrare a Turciei în Uniunea Europeană”, a apreciat politicianul creștin-social bavarez, într-o declarație pentru publicațiile grupului media german Funke.