Incidentele cu drone fac de peste o săptămână vâlvă în Europa.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie, un val fără precedent de drone rusești a pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Au fost identificate până la 19 vehicule aeriene fără pilot, dintre care câteva au fost doborâte.

La doar câteva zile, drone rusești au traversat teritoriul României, un alt stat membru al NATO.

Luni, autoritățile poloneze au doborât o dronă care zbura deasupra unor clădiri guvernamentale din Varșovia și ar fi reținut un suspect belarus și unul ucrainean.

Nimeni nu a fost rănit în aceste incidente, iar Rusia neagă că incursiunile ar fi fost deliberate. Cu toate acestea, NATO a reacționat lansând o nouă misiune pentru protejarea spațiului aerian de pe flancul estic.

Ce este Operațiunea Eastern Sentry?

Numită Eastern Sentry (Santinela din Est), această „activitate multi-domeniu” va presupune întărirea atât a bazelor terestre, cât și a apărării aeriene și „va continua pentru o perioadă nedeterminată”, a anunțat Alianța într-o declarație oficială pe 12 septembrie.

Prin această nouă operațiune, NATO dorește să transmită un mesaj clar atât statelor membre din est, cât și Rusiei.

Regatul Unit și Danemarca, printre altele, și-au anunțat sprijinul pentru inițiativă. Germania a dublat numărul avioanelor de luptă dedicate apărării aeriene în Polonia, de la două la patru, iar Franța a desfășurat avioane Rafale.

„Un baros pentru un bold”

Deși avioanele și rachetele aer-aer au fost utilizate cu succes împotriva dronelor, ele sunt departe de a fi rentabile.

„Tipul de dronă pe care îl vedem în Ucraina costă între 10.000 și 30.000 de euro bucata. Dacă tragi în ele cu rachete de un milion de dolari, vei rămâne foarte repede fără astfel de muniție”, a declarat pentru DW Chris Kremidas-Courtney, expert în apărare la think tank-ul European Policy Centre (EPC) din Bruxelles. „Folosim un baros pentru un bold.”

Kremidas-Courtney a explicat că statele europene membre NATO ar trebui, în schimb, să investească în tehnologii moderne de apărare, mai eficiente și capabile să oprească dronele la o fracțiune din cost, dând ca exemplu sistemul suedez de rachete anti-dronă Nimbrix. În caz contrar, a spus el, Europa ar rămâne blocată într-o problematică „asimetrie a costurilor”.

Un „zid european al dronelor”?

Statele baltice, care se confruntă regulat cu incursiuni rusești în spațiul lor aerian, alături de Polonia și Finlanda, solicită de câțiva ani o creștere a cooperării în domeniul apărării împotriva dronelor.

Acest concept a fost adesea numit „zidul dronelor” — termen preluat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cel mai recent discurs al său privind starea Uniunii.

Expertiza ucraineană urmează să joace un rol esențial în construirea acestui zid figurativ, Comisia anunțând un proiect comun de producție de drone în valoare de 6 miliarde de euro.

„Trebuie să învățăm de la ucraineni”, a declarat pentru DW Ian Bond, director adjunct al think tank-ului Centre for European Reform (CER) din Bruxelles. „Ei au o rată destul de mare de succes în doborârea dronelor rusești, iar dacă au tehnologia pentru asta, trebuie să o achiziționăm și să o copiem.”

Mesajul NATO către Putin: „Vom răspunde”

Una dintre principalele provocări pentru NATO va fi implementarea pe scară largă a noilor tehnologii de apărare împotriva dronelor, a declarat amiralul Rob Bauer, fost președinte al Comitetului Militar al NATO, într-un interviu pentru DW.

Bauer a adăugat că, pe lângă investițiile în echipamente noi, Europa trebuie să adopte o mentalitate diferită față de Rusia: „Trebuie să ne informăm publicul, iar oamenii trebuie să accepte că există o amenințare.”

La rândul său, Kremlinul repetă constant ideea că consideră NATO în război cu Rusia.

Deși NATO spune că nu este cazul, amiralul Bauer a declarat pentru DW că Alianța se află „într-o zonă gri între pace și război” și este în stare de alertă maximă: „Acesta este un mesaj foarte important pentru domnul Putin: NATO va răspunde, orice s-ar întâmpla.”

Bauer afirmă că apărarea aliată a demonstrat că funcționează atunci când dronele au fost doborâte deasupra Poloniei: „Cred că am trecut testul, dar trebuie să devenim mai buni în a face față acestor noi amenințări”, a declarat el pentru DW.

Poate NATO să oprească viitoarele incursiuni ale dronelor?

Ian Bond, de la CER, este sceptic în privința capacităților actuale ale NATO de apărare împotriva dronelor. „Impresia este că NATO nu era pregătită să doboare drone și că trebuie să-și ridice considerabil nivelul de pregătire”, a declarat el pentru DW.

Bond a spus că NATO trebuie să arate mai multă hotărâre și să doboare dronele rusești ori de câte ori acest lucru poate fi făcut în siguranță — chiar dacă ele zboară deasupra vestului Ucrainei.

Până acum, statele membre NATO s-au abținut să facă acest lucru în mai multe cazuri.

În iulie, Lituania a raportat că două drone rusești i-au traversat spațiul aerian, dar nu le-a doborât. Într-o declarație citată de presa lituaniană, armata a precizat că ar lua astfel de măsuri doar în circumstanțe extreme. După incident, Lituania a cerut NATO să-și consolideze apărarea aeriană.

Cel mai recent, România nu a luat măsuri active împotriva unei drone rusești aflate în spațiul său aerian, care apoi și-a schimbat traiectoria și s-a îndreptat spre Ucraina. Potrivit Ministerului Apărării de la București, piloții Forțelor Aeriene Române care au observat drona „au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”.

Bond avertizează că Moscova ar putea interpreta o astfel de inacțiune ca pe un semn încurajator și că drone de acest tip ar putea, ulterior, să lovească ținte din Ucraina.

Măsuri necesare pentru protecția civilă

Deși interceptarea dronelor este esențială pentru apărarea spațiului aerian al NATO, experții spun că guvernele ar trebui să ia în calcul și măsuri precum aplicații pentru avertizarea raidurilor aeriene și creșterea capacității adăposturilor.

„Ar fi un nou pas înfricoșător, dar nu cred că este un pas excesiv”, a declarat pentru DW analistul de apărare Ian Bond.

El este convins că Rusia va continua să testeze aliații occidentali ai Ucrainei, dacă aceștia nu își consolidează semnificativ propriile apărări și sprijinul pentru Ucraina.

Kremidas-Courtney împărtășește această evaluare, afirmând: „Ar trebui să presupunem că Rusia va încerca acest lucru la fiecare câteva săptămâni, până când o vom face să plătească un preț care s-o determine să renunțe.”

NATO speră că Operațiunea Eastern Sentry va reuși tocmai acest lucru.

Teri Schultz, DW, a contribuit la realizarea materialului.
Editare: Aingeal Flanagan