Planul celor 25 de complotiști și al zecilor de colaboratori ai acestora era „să înlăture, prin violență și mijloace militare, actuala ordine democratică de stat din Germania”. Așa reiese, cel puțin, din argumentația procurorului general federal Peter Frank, după marea descindere din această săptămână la membrii autointitulatei organizații Reichsbürger („Cetățeni ai Imperiului”).

Cine sunt acești indivizi? Membrii Reichsbürger refuză să recunoască existența Republicii Federale, născută la capătul celui de-al doilea Război Mondial. Susțin că actualul stat este de fapt doar o construcție administrativă aflată sub ocupația puterilor occidentale - Statele Unite, Franța și Marea Britanie. Pentru membrii organizației, Germania are granițele din 1937.

Ce înseamnă eliminarea ordinii liberal-democratice? Se poate manifesta prin atacuri la adresa unor politicieni, asalt asupra Bundestagului, răsturnarea Guvernului federal, dizolvarea instituțiilor justiției, preluarea controlului asupra armatei. Ar putea fi posibil așa ceva în Germania, o țară cu o democrație de 75 de ani, cu o Lege Fundamentală solidă, cu structuri stabile și o separare funcțională a puterilor?

„O lovitură de stat are slabe șanse de a reuși în Germania. Ordinea de stat și Legea Fundamentală sunt scuturi prea puternice”, a comentat pentru Deutsche Welle Timo Reinfrank, directorul executiv al Fundației Amedeu Antonio, care militează pentru întărirea societății civile în fața derapajelor de extremă dreaptă. Dar atât Reinfrank cât și alți observatori ai scenei avertizează asupra riscului subestimării grupului arestat și a militanților asociați acestuia. Organizația este „nebunește de periculoasă”, atrage atenția și Sebastian Fiedler, specialist în politici de drept penal al Partidului Social-Democrat (SPD, de guvernământ). Gruparea este dispusă și capabilă să provoace atacuri teroriste, adaugă jurnalistul și cercetătorul specializat în violență politică Peter R Neumann.

Arestații nu sunt creiere înfierbântate naziste

Ce-i face să fie atât de periculoși? Cei 25 reținuți provin din diverse grupări extremiste. Unii sunt tradiționali „cetățeni ai imperiului”, alții au ieșit în stradă în ultimii doi ani pentru a protesta împotriva restricțiilor pandemice. Nu sunt personaje de la marginea societății. Printre cei ajunși în arestul poliției nu sunt creiere înfierbântate de extremă dreapta. Îi unește aversiunea față de stat și structurile sale democratice. „Sunt persoane care au un loc de muncă, s-au retras din centrul politic spre o margine în care își propun să construiască o societate paralelă. Lucrează la acest proiect ani la rând în cercuri închise și dezvoltă alianțe cu alte grupări”, explică Andreas Zick, de la Institutul pentru Studiul Conflictelor și Violenței de la Universitatea Bielefeld.

Printre reținuți este o judecătoare ajunsă deputat pe listele partidului populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), foști militari, membri ai vechii aristocrații germane, foști angajați ai poliției. Oameni cu contacte sociale, cu acces în interiorul instituțiilor democratice ale statului și cu resurse financiare. Unii chiar sunt antrenați să folosească arme iar la razia din această săptămână au fost confiscate mai multe tipuri de armament. Sunt, deci, un pericol pentru statul de drept, chiar dacă nu sunt în stare să-l pună în genunchi. „Nu pot reuși un puci dar bucăți din ideologia lor poate să se răspândească printre membrii altor grupări extremiste sau chiar în spațiul public general”, este de părere Zick.

Noi forme de extremism amalgamat

Sociologii au observat un amestec ideologic: unii, de exemplu, cred că există un stat în stat, care manipulează totul în secret, și astfel cochetează cu teoriile conspiraționiste care generează antisemitism; pretind răsturnarea Guvernului pentru că nu recunosc forma de guvernământ și nici democrația ca fundament al societății.

Scena s-a radicalizat în perioada pandemiei corona, când mulți și-au pierdut încrederea în stat și s-au raliat unor presupuse lupte pentru libertate și chemări la formarea unui stat alternativ. Reichsbürger a capitalizat pledând în protestele antirestricții pe libertate și revoltă, atrăgând public din clasa de mijloc, aducând alături extremiști sau populiști de dreapta, conspiraționiști sau alți indivizi din cercurile rezistenței antistatale. „Trebuie să înceteze gândirea în sertare, pentru că nu mai sunt doar antivacciniști sau extremiști clasici de dreapta”, comentează Sebastian Fiedler. „Ar fi un fel de extremiști ai conspirațiilor de dreapta”.

Nici politicienii și nici societatea nu au descoperit încă un limbaj pentru a dialoga cu aceștia și nici un răspuns viabil la fenomen. Autoritățile, spune Fiedler, au învățat cum funcționează radicalizarea nazistă sau islamistă și au lansat programe de extragere a indivizilor din astfel de structuri. Dar nu există încă soluții pentru miturile conspiraționiste.

O soluție este observarea grupărilor existente pentru a putea apoi fabrica soluții de prevenție. Timpul pentru a dezvolta asemenea planuri este însă limitat: crizele din lumea complexă în care trăim pot îndepărta populaţia de la principiile democratice, deseori mai plictisitoare și mai complicate decât simplitatea unor mituri și explicații conspiraționiste. „Extremismul este cel care se schimbă cel mai rapid în perioade de criză”, susține Zick. „Ne concentrăm pe mase mari de oameni dar, de fapt, sunt mici grupuri cum ar fi celulele teroriste care pot destabiliza statul”.